Privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, față de prețul
nespus de mare al cunoașterii lui Hristos Isus, Domnul meu.
(Filipeni 3:8)
Sezonul toamnei în care intrăm acum este un sezon al holdelor coapte pentru seceriș, al cântecelor vesele ale acelora care strâng recoltele, și a grânelor adunate și depozitate în siguranță. Așa că permite-mi să-ți atrag atenția asupra predicii ogoarelor. Acesta este mesajul lor solemn: “Tu trebuie să mori ca să trăiești. Trebuie să refuzi să iei în considerație comfortul și bunăstarea ta. Trebuie să fii răstignit, nu numai față de dorințele și obiceiurile tale care sunt evident păcătoase, ci și față de mulți alții care pot părea nevinovați și drepți. Dacă dorești să-i salvezi pe alții, nu te poți salva pe tine însuți, și dacă dorești să porți mai mult rod, trebuie să fii îngropat în întuneric și în singurătate”.
Curajul mă părăsește când ascult. Dar când cuvintele sunt din partea Domnului Isus, îmi amintesc că este marele meu privilegiu să intru în “părtășia suferințelor Lui” (Filipeni 3:10) și deci sunt într-o companie minunată. Îmi amintesc de asemenea că toată suferința este menită să mă facă un vas destoinic și folositor pentru El. Și vreau să-mi aduc aminte că drumul Lui de calvar a înflorit și a dat rod îmbelșugat, și așa va înflori și al meu.
Durerea duce la plinătate, și moartea la viață ““ aceasta este legea împărăției!
Numim noi moarte când un boboc se deschide într-o floare?
Căutarea, urmarea, păstrarea, lupta,
Sigur El le binecuvântează?
Sfinții, apostolii, profeții, martirii,
Răspund: “Da”.
(selectat din În ora liniștită)
