“Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în DumneÂzeul mântuirii mele”¦” Mica 7.7
În după-masa următoare, predicatoÂrul l-a întâlnit pe stradă și a văzut că era un alt om. BuÂcuria mântuirii i se citea pe față. Omul l-a oprit pe preÂdicator și i-a arătat o scrisoare din partea soției, în care i se relata că împreună cu alți credincioși s-a ruÂgat pentru întoarcerea lui de pe căile păcatului. Apoi a continuat: “Nu îi voi scrie. Voi lua trenul spre casă în după-amiaza aceasta și-i voi duce vestea bună.”
Harul lui Dumnezeu oferă tuturor oamenilor iertarea păcatelor prin credința în Mântuitorul. Acest adevăr primit în inimă a salvat viața acestui om și a multora ca el. Însă neacceptarea de bunăvoie a unei mântuiri așa de mari, expune pe fiecare om la o judecată veșnică. Cum vom scăpa noi, dacă stăm nepăsători față de o mântuire așa de mare, care a necesitat venirea Fiului lui Dumnezeu în lume, suferințele și moartea Sa?
Sperăm că niciunul dintre cititorii acestei file de caÂlendar nu va sta nepăsător față de salvarea sufletului său. Dacă nu s-a hotărât până acum, îl rugăm fierbinte să se împace cu Dumnezeu prin singura cale propusă de El: credința în Mântuitorul Isus Hristos!
