“Să nu ucizi” (Exod 20:13)
Cea de-a șasea poruncă spune: “Să nu ucizi!”. Cea mai mare parte dintre noi nu are nevoie de o predică despre omor sau crimă, așa că ne vom referi la adevărata problemă: limba, care ucide prin distrugerea respectului de sine și a speranțelor pentru viitor.
Pavel scrie: “Toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: “Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” Dar dacă vă mușcați și vă mâncați unii pe alții, luați seama să nu fiți nimiciți unii de alții” (Galateni 5:14-15).
Cine poate uita titlul dintr-un ziar din 1994: “Gândacul ucigaș mi-a mâncat fața?” Reportajul a fost senzațional, dar relatările se bazau pe cazuri reale de apariție a bacteriei streptococice descoperite în Gloucestershire. Când se instalează streptococul invaziv A (care nu este același cu streptococul din gât [amigdalită bacteriană]) poate începe necrozarea, care poate face ca victima să sufere de moartea cărnii cu o rată de câțiva centimetri pe oră. Între timp se instalează șocul toxic, care afectează organele și provoacă moartea.
Jeffrey Crowley descrie ce se întâmplă după ce apar microbii ucigători: “Bacteriile se înmulțesc rapid, producând toxine. Timp de trei zile, pacientul poate suferi inflamarea ganglionilor limfatici, temperatură crescută și o durere insuportabilă la locul infecției. Penicilina poate opri atacul în acest stadiu, dar în a patra zi, țesuturile infectate încep să moară. Bacteriile blochează circulația sângelui, distrugând mușchi și organe, punând corpul în stare de șoc și moartea poate surveni în decurs de câteva ore “¦ streptococul invaziv este rar, dar nemilos”.
Poate spui: “E înfiorător!” Da, dar la fel e bârfa și defăimarea! Ele sunt mortale și fac ca oamenii să se simtă fără valoare, distrugându-le stima, subminându-i și aducându-i până în punctul în care viața lasă impresia că nu mai merită trăită.
Învață să-ți păzești limba și spune cuvinte care aduc viață, nu moarte.
