“Sunt ca pasărea singuratică pe un acoperiș” (Psalmul 102:6-7)
O pasăre singuratică. Psalmistul a scris: “Sunt ca pasărea singuratică pe un acoperiș”. Cuibul tău a fost tulburat de o furtună? ți-ai pierdut partenerul? Domnul Isus poate înțelege. Ucenicii Săi nu L-au înțeles. Ei s-au certat referitor la cine va fi cel mai mare. Nu au reușit să se roage cu El în cele mai dificile momente ale Sale. Pe cruce, El a strigat: “Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” (Matei 27:46).
Zâmbim când auzim povestea femeii care a pus o pereche de pantaloni pe marginea patului, după care I-a trimis lui Dumnezeu o scrisoare: “Tată din cer, ajută-mă dacă poți. Am pus aici o pereche de pantaloni, te rog să-i umpli cu un bărbat”.
Cu siguranță, singurătatea poate fi devastatoare pentru stima ta de sine. Tinerii se întreabă dacă vor găsi persoana potrivită cu care să se căsătorească. Oamenii mai în vârstă se tem să nu moară singuri. Dumnezeul Care a știut că Adam nu este complet nu doar că a creat-o pe Eva pentru el, dar i-a și prezentat unul altuia și i-a făcut să fie împreună. Și El poate face la fel și pentru tine.
Dacă ești văduv(ă), divorțat(ă) sau nu te-ai căsătorit niciodată și dorești să găsești un partener(ă), nu te teme. Dumnezeu spune: “Știu unde locuiești” (Apocalipsa 2:13).
Dumnezeu îți cunoaște numele, adresa și toate detaliile legate de tine. Și mai mult de atât, îi pasă! Și încă un gând: uneori singurătatea nu înseamnă lipsa afecțiunii, ci lipsa de direcție; nu absența oamenilor, ci absența scopului.
Așa că începe să le vorbești altora. Găsește o nevoie pe care nimeni nu o împlinește, dedică-ți viața acestui scop și privește cum lucrurile încep să se îmbunătățească pentru tine.