“Norodul acesta Ma cinsteste cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.” Marcu 7:6
Cînd Domnul Isus a rostit cuvintele din versetul de azi, El a facut referire la un sistem religios ce a pierdut calea cea dreapta, care încerca sa îl multumeasca pe Dumnezeu prin impunerea unor reguli si dispozitii omenesti. Oamenii credeau ca pot gasi drumul spre Mîntuitorul, chiar daca inimile lor erau departe de El.
Din acest motiv exista astazi atît de multe grupari religioase. Oamenii încearca sa îsi creeze propriile regului, crezînd ca pot ajunge în rai prin propriile lor puteri.
Tot acesta este si motivul ce desparte crestinismul de celelalte religii. Orice alta religie la care putem face referire pune accentul pe efortul personal pe care trebuie sa îl depuna omul pentru a-si croi si a gasi drumul spre rai. Ce sistem trist si fara de speranta!
Ce nadejde avem noi în Hristos! În loc sa încercam sa ajungem la Dumnezeu numai cu vorba, El vrea ca noi sa ne smerim înaintea Lui si sa spuneam: “Doamne, stiu ca nu merit raiul, de aceea vin si îti cer iertare si recunosc ca sînt dependent de Tine”. Aceasta este atitudinea unei inimi smerite!
În vreme ce îti traiesti viata de crestin este atît de usor sa cazi pe cale si sa ti se raceasca inima. Te întreb azi: “este inima ta departe de Dumnezeu?”, “ai o inima rece si nepasatoare?”
Te îndemn azi sa lasi deoparte eforturile sistemului unei “religii” care te va dezamagi. Apropie-te de Dumnezeu, marturisindu-i ca esti totalmente dependent de El, iar El se va apropia de tine!
APROPIE-TE DE DOMNUL SI EL SE VA APROPIA DE TINE.
Faceti o lucrare buna cu aceste meditatii zilnice. Dumnezeu sa va binecuvinteze!
AMIN!