„Celui ce are, i se va da” (Luca 19:26)

Ca băiat la o fermă din lowa, Robert Schuller își aduce aminte ca tatăl sau avea nevoie de fiecare grăunte din recolta anului precedent pentru a-și hrăni vitele. Cu toate acestea, exista mereu un mic colt din rezerva de porumb de care refuza să se atingă.

Când Shuller îi spunea: „Tata, mai este niște porumb aici”, tatăl său îi răspundea: „Asta e sămânța pentru anul viitor. Iar când sosea primăvara, o semăna.

Schuller scrie: „Să spunem că ai analiza situația și ai spune: „Mai am niște porumb îl pot da la animale și știu că va fi productiv; nu există nici un risc. Sau îl pot pune în pământ, dar lucrul acesta este infinit mai riscant. Buruienile l-ar putea sufoca, păsările l-ar putea manca, ar putea putrezi sau ploaia si vântul l-ar putea distruge. Pe de altă parte, s-ar putea înmulți de o suta de ori”

Biblia spune: „Cine se uită după vânt, nu va semăna, și cine se uită după nori, nu va secera (Eclesiastul 11:4).

Helen Keller a spus: „Siguranța e în mare parte o superstiție. Ea nu exista in natură si nici fiii oamenilor nu o experimentează pe de-a-ntregul. Viața este fie o^ aventura îndrăzneață, fie nu este nimic”. Dacă vrei să primești „mai mult decât ai”, trebuie sa te expui riscurilor, faptele făcute prin credință, în absența oricărei garanții „pământești” privitoare la ceea ce se află de partea cealaltă înseamnă să încerci ceva ce nu ar fi cu putință să faci daca Dumnezeu nu ti-ar da abilitatea necesară.

Jon Walker spune: „Credința crește când ne asumăm riscuri – nu orice fel de riscuri, ci acelea pe care ni le indică Dumnezeu în mod specific.

Aceste ghionturi din partea lui Dumnezeu ne împing dincolo de granițele „statelor noastre independente”, in „țara promisă” a vieții trăite prin credință”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.