„Nu părăsi pe prietenul tău” (Proverbe 27:10)
Charles Colson, omul de încredere al președintelui Richard Nixon, a făcut închisoare pentru implicarea sa în mușamalizarea acțiunii Watergate. În cartea sa: „Născut din nou”, el povestește că a fost invitat să vorbească la o universitate, la scurt timp după eliberarea sa din închisoare. În vremea aceea, a existat încă multă ostilitate fată de întreaga poveste Watergate, mai ales față de Richard Nixon. Întrebările veneau asupra lui Colson ca la foc automat, iar studenții deveneau din ce în ce mai ostili. Unul dintre ei s-a ridicat în picioare și a făcut referire la o critică pe care Henry Kissinger a adus-o la adresa lui Richard Nixon.
„Domnule Colson, a întrebat el, sunteți de acord cu această critică?” Colson a spus că în acel moment s-a uitat prin încăpere și și-a dat seama că toate urechile erau ciulite la ce avea el să spună, lată cum a răspuns el: „Cu toții cunoaștem defectele domnului Nixon. A fost analizat de presă ca nimeni altul în istorie. V-aș putea spune părțile lui bune, însă nu cred că vă voi convinge să le acceptați. Însă referitor la comentariile lui Henry Kissinger, nu, nu sunt de acord cu ele.
D-l Nixon este prietenul meu și eu nu le întorc spatele prietenilor mei”. Colson a spus că pentru o clipă a crezut că tavanul se va prăbuși – si într-un fel, așa a fost; dar nu așa cum s-a așteptat el. A existat un moment de tăcere, urmat de ropotul aplauzelor mulțimii ridicate în picioare.
Motivul? Chiar și acei studenți ostili au fost în stare să aprecieze loialitatea fată de un prieten.
Dacă dorești să descoperi cine sunt adevărații tăi prieteni, e suficient să faci o greșeală! Mulți dintre cei pe care îi considerai prieteni vor fugi de tine, la fel cum fug șobolanii de pe un vas care se scufundă. De aceea spune Biblia: „Nu părăsi pe prietenul tău”
