Dacă voiește cineva să vină după Mine,
să se lepede de sine însuși, să-și ia crucea și să Mă urmeze.
(Marcu 8:34)
Crucea pe care Domnul meu mă cheamă s-o port poate lua multe forme diferite. S-ar putea să trebuiască să fiu mulțumit cu îndatoririle pământești într-o zonă limitată de slujire, când eu cred că abilitățile mele sunt potrivite pentru o lucrare mult mai mare. S-ar putea să mi se ceară să cultiv mereu același câmp an după an, deși el nu dă nici un fel de recoltă. S-ar putea ca Dumnezeu să-mi ceară să nutresc gânduri bune și pline de dragoste față de persoana care mi-a făcut rău și să-i vorbesc cu blândețe, să-i iau partea când alții i se opun, și să-i acord compaÂsiune și mângâiere. S-ar putea să trebuiască să mărturisesc deschis despre Stăpânul nostru înaintea acelora care nu vor să li se amintească de El sau de cererile Lui. Și s-ar putea să fiu chemat să umblu prin această lume cu o față radioasă și zâmbitoare în timp ce inima mea este zdrobită.
Da, sunt multe cruci, și fiecare din ele este grea și dureroasă. Și e puțin probabil ca eu să caut vreuna din ele de unul singur. Totuși niciodată Domnul Isus nu este atât de aproape de mine ca atunci când îmi ridic crucea, o pun supus pe umăr și o primesc cu un duh răbdător și fără să mă plâng.
El Se apropie de mine ca să-mi maturizeze înțelepciunea, să-mi adâncească pacea, să-mi mărească curajul și să-mi suplimenteze puterea. Toate acestea El le face pentru ca prin experiența care este atât de dureroasă și de chinuitoare pentru mine să fiu de un mai mare ajutor pentru alții. Și atunci mă voi face ecoul acestor cuvinte rostite de unul din presbiterienii scoțieni ai secolului al XVII-lea, închis pentru credința lui de către John Graham de Claverhouse ““ “Am crescut sub povară”. Alexander Smellie
Folosește crucea ce o porți ca un toiag care să te ajute pe drum, nu ca o piatră de poticnire care să te facă să cazi.
Poți să-i duci pe alții de la tristețe la bucurie,
Dacă-ți porți crucea cu un zâmbet.
Da. Foarte adevarat! Doar ca de multe ori este greu sa ne ducem crucea, crezand ca e ceva negativ pus peste noi, cand de fapt Dumnezeu ne-o da ca sa ne smerim- deci spre binele nostru! Am gasit niste meditatii interesante si pe acest blog: