– “Isus, plin de Duhul Sfânt, “¦ a fost dus de Duhul în pustiu, unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile.” Luca 4.1-2 –
Evanghelia după Luca ne prezintă într-un mod cu totul special pe Isus ca Fiul Omului. În versetele de care ne ocupăm, Îl vedem în luptă cu ispititorul, cu împotrivitorul, căci Isus trebuia să-l învingă înainte de a face lucrarea de răscumpărare. În pustiu, diavolul L-a ispitit pe Isus timp de patruzeci de zile, în timpul cărora Cel supus încercării nu a mâncat nimic. La sfârșitul acelor zile, lui Isus i s-a făcut foame și diavolul a ales acel moment pentru a-L ispiti. Ispitirea a constat în a încerca să-L facă pe Isus să iasă din calea ascultării de Dumnezeu, cale, prin care El dorea să-L glorifice pe Dumnezeu și să mântuiască creatura Sa.
Știind că Isus era Fiul lui Dumnezeu, cum Dumnezeu Însuși vestise, diavolul i-a zis: “Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește pietrei acesteia să se facă pâine.” Însă Isus i-a răspuns cu promptitudine ispititorului: “Este scris: Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.” Isus era cu adevărat Fiul lui Dumnezeu și putea să schimbe o piatră în pâine. Dacă ar fi săvârșit această minune, nu ar mai fi arătat dependența de Dumnezeu, care-L caracteriza pe El, Omul ascultător, și ar fi cedat șantajului diabolic.
