– “Omul nu este stăpân pe suflarea lui ca s-o poată opri și n-are nicio putere peste ziua morții”¦” Eclesiastul 8.8 –
În februarie 2006, un feribot egiptean s-a scufundat în Marea Roșie. Cu trei ore înainte de scufundare, pe feribot a izbucnit un incendiu. Circa 1.100 persoane și-au pierdut viața.
Trista întâmplare de pe feribot este una din multele dovezi că viața noastră este trecătoare. Adevărul biblic: “Căci orice făptură este ca iarba, și toată slava ei, ca floarea ierbii” (1 Petru 1.24), ne stă în față la tot pasul. Putem spune împreună cu împăratul David: “Iată că zilele mele sunt cât un lat de mână, și viața mea ca o nimica înaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare, oricât de bine s-ar ține” (Psalm 39.5).
Fiindcă suntem așa de trecători, Dumnezeu a pregătit o posibilitate imediată de mântuire a sufletelor noastre: ISUS HRISTOS. Cine nu vine astăzi la Hristos, nu știe dacă mâine va mai avea prilejul. Totul depinde de momentul deciziei fiecărui om în parte.
Nu amâna, mâine poate fi prea târziu, un prea târziu pentru eternitate! Aici și acum omul își decide calea pe care merge: calea vieții veșnice prin credința în Mântuitorul sau aceea a pierzării veșnice prin necredință. “Învață-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înțeleaptă!”
