Zidul de despărțire
-“Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici ureÂchea Lui prea tare ca să audă, ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărțire între voi și DumneÂzeu”¦” Isaia 59.1-2-
Când ne merge bine, gândim că ne descurcăm și fără Dumnezeu. Fericirea și succesul le considerăm ca fiind propria noastră iscusință. Dar când greutățile ne ajung, strigăm la Dumnezeu ca să le înlăture din calea noastră. Însă Dumnezeu nu răspunde. Păcatele noasÂtre au pus un zid de despărțire între noi și Dumnezeu. Cu siguranță, Dumnezeu ne-a auzit de când ne-am gândit să strigăm la El, însă vrea ca inima noastră să se întoarcă spre El. Această întoarcere începe cu recuÂnoașterea că am păcătuit împotriva lui Dumnezeu.
Deci, faptul că există între noi și Dumnezeu un zid de despărțire, este vinovăția noastră. Există de multe ori pericolul, că ne străduim să demolăm noi înșine acel zid. Astfel vom face o experiență amară. Faptele noastre, în acest caz, ne vor cufunda în întuneric. UNICUL care poate dărâma acel zid, prin îndepărtarea păcatelor noastre, este Mântuitorul. Când păcatele noastre sunt îndepărtate prin lucrarea Mântuitorului, zidul de despărțire dispare și noi putem să ne adresăm lui Dumnezeu cu toate problemele noastre.
cat de bine ar fi daca in orice moment am avea in minte si in inima noastra acest verset !