„Dați-vă … toate silințele ca să uniți cu credința” (2 Petru 1:5)
Ca lider, ar trebui să te bazezi pe următoarele versete: „Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce privește viața și evlavia… El ne-a dat făgăduințele Lui nespus de mari și scumpe, ca prin ele să vă faceți părtași firii dumnezeiești… De aceea, dați-vă și voi toate silințele ca să uniți cu credința voastră fapta; cu fapta, cunoștința; cu cunoștința, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de frați; cu dragostea de frați, iubirea de oameni. Căci, dacă aveți din belșug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneși, nici neroditori” (v. 3-8).
Să remarcăm verbul „a uni”. Fie că ești lider acasă, la locul de muncă sau la biserică, trebuie să înveți și să crești mereu. Când investești continuu în tine însuți, în timp, rezultatul inevitabil este creșterea. Chiar dacă este adevărat că unii se nasc cu mai multe daruri naturale decât alții, abilitatea de a fi lider e o colecție de competențe, dintre care aproape toate pot fi deprinse și îmbunătățite.
Dar procesul nu are loc peste noapte. E complicat să fii lider. Există mai multe fațete, cum ar fi: respectul, experiența, tăria emoțională, competențele omenești, disciplina, viziunea, avântul și sincronizarea – și lista poate continua. De aceea liderii au nevoie de așa de multă pregătire pentru a fi eficienți. Pentru a continua să fii un lider, trebuie să continui să înveți, iar procesul de învățare este pe termen lung, ducând la auto-disciplină și perseverență.
Scopul tău trebuie să fie să devii mai bun cu fiecare zi, să clădești ceva pe succesul de ieri și să înveți din greșelile lui. Solomon a spus-o astfel: „să asculte însă și înțeleptul, și își va mări știința” (Proverbe 1:5).
