„Aceasta este porunca Mea: să vă iubiți unii pe alții, cum
v-am iubit Eu” (loan 15:12)
Trage aer în piept și ține-l acolo o clipă. Acum expiră. Unde s-a dus aerul? Aerul pe care tocmai l-ai dat afară va face înconjurul pământului în următoarele doisprezece luni, timp în care fiecare moleculă pe care ai expirat-o va fi inspirată de altcineva pentru a fi expirată din nou. În felul acesta noi suntem legați unii față de alții, suntem conectați prin respirație unii de alții și de Cel care a suflat prima oară peste noi suflare de viață.
Întrucât există o chimie comună membrilor din rasa umană, suntem interdependenți. Noi suntem afectați pozitiv sau negativ de faptele celorlalți. În perioada generației egoiste denumită „Generația Eu”, era un lucru obișnuit să-i auzi pe oameni spunând: „Câtă vreme nu rănesc pe nimeni, nu e treaba nimănui ce fac eu”.
Din nefericire, tot ceea ce facem îi afectează pe oameni și nu există așa numitele fapte complet independente. Poetul John Donne a scris: „Nici un om nu este o insulă, în întregime singură, ci fiecare om este o bucată de continent, o piesă dintr-un întreg”. Având lucrul acesta în minte, citește aceste două versete:
1) „Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții” (loan 13:34).
2) „Să nu datorați nimănui nimic, decât să vă iubiți unii pe alții” (Romani 13:8). Asta înseamnă că astăzi ai obligația să arăți că-ți pasă într-un mod practic.
