“..Isus iubea pe Marta si pe sora ei, si pe Lazar. Deci când a auzit ca Lazar este bolnav, a mai zabovit doua zile în locul în care era.” Ioan 11:5-6
Cred ca fiecare dintre noi cunoastem istoria vietii lui Lazar. Acesta era un prieten apropiat al Domnului Isus, care si-a deschis deseori casa pentru Fiul lui Dumnezeu. Într-o zi însa Lazar s-a îmbolnavit, iar boala de care suferea se agrava cu fiecare clipa.
În acele momente Domnul Isus predica si învata lânga râul Iordan, în aceiasi zona, în care nu cu mult timp înainte, Ioan Botezatorul îsi începuse misiunea. În timpul slujirii, cineva l-a anuntat pe Domnul ca Lazar prietenul sau este pe moarte.
Lazar locuia în Betania, localitate ce se afla la numai 4 km de Ierusalim, cetate pe care Domnul Isus o vizitase nu cu mult timp în urma, fiind primit cu ostilitate. Când ucenicii au auzit ca Domnu doreste sa se reintoarca în Iudeia ca sa-l viziteze pe prietenul sau bolnav, L-au atentionat sa nu cumva sa faca lucrul acesta, pentru ca se expune unui mare pericol.
Domnul Isus era însa hotarât sa plateasca orice pret pentru a ajunge în casa prietenului sau. Cu toate acestea a mai zabovit însa alte doua zile în locul în care era, spunând ucenicilor : “boala acesta nu-i spre moarte, ci spre Slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu sa fie proslavit prin ea!”
Neintelegând atitudinea si spusele Domnului, ucenicii au ajuns si mai nedumeriti. De aceea când Domnul le-a spus ca Lazar a murit , unii dintre acestia au spus plini de scepticism: “sa mergem sa murim si noi cu el!”
Cu toate ca în fata acestui caz, ucenicii nu percepeau realitatea si nici nu întrezareau nici o solutie, chiar si atunci când lucrurile sunt de neinteles si totul pare pierdut ,Domnul Isus are ultimul cuvânt. El stie când trebuie sa mearga si cum trebuie sa actioneze, pentru ca nu-i parasete pe cei iubiti niciodata, chiar daca uneori acestia trebuie sa-L astepte.
Rugaciune: Doamne Isuse; ajuta-ma sa ma încred în Tine si sa astept cu rabdare ajutorul Tau, care ajunge totdeauna la vremea potrivita. Amin.