„Mie nu Mi le-ați făcut” (Matei 25:45)
Fiecare milostivire de care ai dat dovadă față de cineva aflat în nevoie, precum și fiecare ocazie în care ai închis ochii trebuie justificate când vei sta la judecată (vezi 2 Corinteni 5:10). Domnul Isus le va menționa una câte una – fiecare faptă pe care ai făcut-o pentru a îmbunătăți situația cuiva, chiar și pe cele mărunte. Firește, toate lucrurile de care vorbește Domnul Isus par neînsemnate:
„Caci am fost flămând, și Mi-ați dat de mâncat; Mi-a fost sete, și Mi-ați dat de băut; am fost străin și M-ați primit; am fost gol, și M-ați îmbrăcat; am fost bolnav, și ați venit să Mă vedeți; am fost în temniță, și ați venit pe la Mine. (Matei 25:35-36).
Crisostom, părintele bisericii primare a subliniat următoarele:
„Noi nu auzim: „am fost bolnav și m-ați vindecat” sau „am fost în temniță și m-ați eliberat”. Așadar, scuzele următoare nu stau în picioare: „Cum puteam eu să vindec un om bolnav sau să eliberez pe cineva care este rob?”
Domnul Isus a spus: „am fost bolnav și ați venit să Mă vedeți; am fost în temniță și ați venit pe la Mine.” Aceste lucrări ale milei sunt fapte simple și cu toate acestea, prin aceste fapte simple, noi Îl slujim pe Domnul Isus. Este uluitor adevărul care urmează: noi Îl slujim pe Hristos slujindu-i pe cei aflați în nevoie. Unii dintre aceștia sunt refugiați sau trăiesc pe stradă. Poate au făcut greșeli sau au fost prinși în situații pe care nu le-au putut controla.
Nu-i poți ajuta pe toți, dar îi poți ajuta pe unii dintre ei! Și atunci Îl slujești pe Domnul Isus. Despre așa ceva îți va spune El când te vei înfățișa înaintea Lui într-o zi
