-“Ferice de omul, care își pune încrederea în Domnul, și care nu se îndreaptă spre cei trufași și mincinoși!” Psalmul 40.4 –
Un credincios deportat în Germania nazistă a făcut mărturisiri uimitoare despre intervențiile miraculoase ale lui Dumnezeu în viața sa:
În anumite perioade trebuia să lucrăm în port. Acest obiectiv militar și baza de construire a submarinelor din apropierea lui reprezentau pentru noi un pericol permanent și, ori de câte ori trebuia să muncim în aceste două locuri, mergeam cu inima grea, plină de presimțiri sumbre. Trebuia însă să ne supunem ordinelor. Ca urmare a ultimelor evenimente care interveniseră pe front, poliția era cu ochii pe noi și erau date ordine severe în privința noastră. Într-o dimineață munceam pe un vapor la descărcat marfă. Înainte de a începe lucrul m-am adresat tovarășilor mei:
““ Prieteni, să-i cerem lui Dumnezeu să ne protejeze! În locul acesta suntem în mare pericol. Să-L rugăm pe Dumnezeu să ne ferească de bombardamente, pentru că dacă ar începe să cadă bombele, n-am avea nici măcar unde să ne adăpostim și am pieri cu toții.
““ Cine vorbește de Dumnezeu? întrebă un tânăr. Dumnezeu nu există! Priviți aici!
Pe piept, în dreptul inimii avea tatuat cuvântul: “Nimic”.
