Cel mai important lucru pentru noi în acel moment este să ne ușurăm durerea. Dar când trecem prin necazuri și nu încercăm să le evităm, le primim diferit. Devenim dispuși să învățăm din ele. Asemenea lui Iosif, vedem cum Dumnezeu le folosește pentru un scop mai mare. În ultimă instanță, plânsul înseamnă să înfrunți lucrul care te rănește în prezența singurului care te poate vindeca”.
Biblia spune: “seara vine plânsul, iar dimineața veselia” (Psalmul 30:5). Dimineața ta va veni; Dumnezeu a promis lucrul acesta! Durerea ți se va șterge cu timpul. Faptul că ești dispus să-ți accepți durerea în loc să încerci să scapi de eaîți garantează lucrul acesta. Nu că o vei uita, ci îți vei aduce aminte de ea în mod diferit; cu mai multă mulțumire și mai puțină suferință. Această fericire răspunde la două întrebări:
1) Ce se întâmplă cu cei ce mor în Domnul? “Să nu vi se tulbure inima”¦ În casa Tatălui Meu sunt multe locașuri. “¦ Eu Mă duc să vă pregătesc un loc “¦ ca acolo unde sunt Eu, să fiți și voi” (Ioan 14:1-3).
2) Cum rămâne cu aceia dintre noi care încă trăim? “Dumnezeul oricărei mângâieri “¦ ne mângâie “¦ pentru ca “¦ să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz!” (2 Corinteni 1:3-4).
