Prin evenimentele din ultimele zile și reacțiile pe care unii le-au avut față de acestea, am înțeles că foarte mulți oameni nu mai știu ce este bine și ce este rău. Reacțiile lor pot fi comparate cu manifestările unei persoane care și-a pus pe ochi ochelari cu dioptrii nepotrivite.
Am observat această reacție la unul dintre nepoțeii mei, care și-a pus pe ochi ochelarii pe care îi luase de pe biroul meu. Acesta nu numai că nu mai știa pe unde să meargă, dar era într-o confuzie totală. Iar atunci când i-am cerut să facă o deosebire între lucrurile pe care i le-am arătat, a luat cele mai năstrușnice decizii.
În aceeași stare de confuzie mintală, întunecime intelectuală și orbire spirituală au ajuns astăzi, însă, și mulți oameni maturi, care sunt atât de ușor de manipulat și de înșelat, încât pot fi duși în rătăcire asemenea unor copii. Deși merg pe un drum greșit, aceștia afirmă cu tărie că este drumul cel bun și încearcă să-i convingă și pe alții să li se alăture.
Mai grav însă decât această evaluare greșită este faptul că întâlnim oameni care au ajuns într-o stare și mai josnică, încât consideră răul bine și binele rău. Această inversare a realității demonstrează că orbirea lor a atins cote maxime și că nu mai au criterii clare prin care să deosebească binele de rău.
Această atitudine reflectă nu doar lipsa de discernământ, ci și o robie și o îndreptare voită spre ceea ce este rău. Pe lângă acestea, cei care au ajuns în această stare de orbire spirituală sunt atât de îndârjiți în a apăra și urma răul, încât nu mai acceptă nicio discuție despre adevăr și despre ceea ce este bine. Aceștia nu mai iau în considerare nicio altă alternativă decât aceea pe care și-au însușit-o.
Această încăpățânare în a alege și a urma răul în detrimentul binelui mi-a adus aminte de oamenii din vremea lui Noe, despre care Moise a spus:
„Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ și că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău.”
„Pământul era stricat înaintea lui Dumnezeu, pământul era plin de silnicie. Dumnezeu S-a uitat spre pământ și iată că pământul era stricat, căci orice făptură își stricase calea pe pământ.” (Geneza 6:5, 11-12)
Pentru că trăsăturile lumii de atunci sunt tot mai evidente în zilele noastre, înțelegem mult mai bine atenționarea Domnului Isus, care a prevestit:
„Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla și la venirea Fiului omului. În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau și beau, se însurau și se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie, și n-au știut nimic, până când a venit potopul și i-a luat pe toți, tot așa va fi și la venirea Fiului omului.” (Matei 24:37-39)
Dacă această rătăcire este atât de mare acum, se cuvine să ne întrebăm: la ce cote se va ajunge atunci când marii înșelători – Anticristul, Prorocul mincinos și chiar însuși Satan – vor dezlănțui înșelăciunea și amăgirea finală?
Pentru a nu ne număra printre cei înșelați, care nu mai deosebesc binele de rău și care chiar numesc răul bine și binele rău, este potrivit să luăm în considerare câteva dintre atenționările lui Dumnezeu:
„Vai de cei ce numesc răul bine și binele rău, care spun că întunericul este lumină și lumina întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceață și dulceața în loc de amărăciune!” (Isaia 5:20)
Acest verset avertizează că, pentru cei care inversează valorile morale și corup adevărul, urmează „vaiul”, adică pedeapsa anunțată de Dumnezeu.
Despre această pedeapsă, profetul Mica a spus:
„Vai de cei ce cugetă nelegiuirea și făuresc rele în așternutul lor; când se crapă de ziuă, o înfăptuiesc, dacă le stă în putere. Dacă poftesc ogoare, pun mâna pe ele, dacă doresc case, le răpesc; asupresc pe om și casa lui, pe om și moștenirea lui.
De aceea, așa vorbește Domnul: ‘Iată, Eu am de gând să aduc o nenorocire împotriva acestui neam de oameni, de care nu vă veți feri grumazii și nu veți mai umbla cu capul atât de sus, căci vremurile vor fi rele.’” (Mica 2:1-3)
Iar apostolul Pavel a accentuat această pedeapsă, menționând:
„Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu și împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înăbușă adevărul în nelegiuirea lor.
Fiindcă ce se poate cunoaște despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu.
În adevăr, însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Așa că nu se pot dezvinovăți; fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulțumit, ci s-au dedat la gândiri deșarte și inima lor fără pricepere s-a întunecat.
S-au fălit că sunt înțelepți și au înnebunit; și au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare și târâtoare.” (Romani 1:18-25)
Această pedeapsă va fi însă deosebit de severă, așa cum afirmă apostolul Pavel:
„Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îți aduni o comoară de mânie pentru ziua mâniei și a arătării dreptei judecăți a lui Dumnezeu, care va răsplăti fiecăruia după faptele lui.” (Romani 2:3-10)
Știind acestea, lasă-mă să te întreb: ești printre cei care urmează adevărul sau printre cei care au ajuns în rătăcire și încearcă să-i atragă și pe alții de partea lor?
Pentru a evalua corect realitatea și pentru a numi binele „Bine” și răul „Rău”, mă rog ca Dumnezeu să ne ajute să avem discernământ spiritual, întărindu-ne cu îndemnul apostolului Pavel:
„Fie-vă groază de rău și lipiți-vă tare de bine.” (Romani 12:9)
Iar pentru ca să avem discernământ în alegeri, trebuie să cunoaștem până în cele mai mici detalii Adevărul Scripturii, care ne arată ce este bine și ce este rău, după standarde absolute, să învățăm din deciziile înaintașilor noștri care au făcut alegeri bune, să fim atenți la călăuzirea Duhului Sfânt și să fim gata să plătim orice preț, chiar dacă, prin opțiunile exprimate, vom rămâne singuri!”
Doamne ajută!
Pastor Dan Boingeanu
