Nu este o surpriză faptul că, în ultimele zile, subiectul cel mai dezbătut a fost pacea și implicațiile acesteia. Mass-media din întreaga lume a prezentat și analizat intențiile președintelui Trump de a opri războiul din Ucraina și de a încheia conflictele din Orient.
După mai multe discuții purtate cu delegația Rusiei la Riad și cu numeroși șefi de stat sau premieri ai unor națiuni importante, pe 25 februarie 2025, a avut loc întâlnirea președintelui Trump cu președintele Zelenski, la Casa Albă.
Numai că ceea ce ar fi trebuit să fie încheierea unui acord de pace s-a transformat în motivul unui nou conflict.
Tensiunile au escaladat atunci când președintele Zelenski a contestat afirmațiile vicepreședintelui Vance referitoare la necesitatea compromisurilor diplomatice cu Rusia, subliniind că astfel de concesii ar putea submina suveranitatea Ucrainei. În replică, Trump l-a acuzat pe Zelenski că „se joacă cu al Treilea Război Mondial” prin refuzul de a accepta un armistițiu.
În urma acestor discuții contradictorii, președintele Zelenski a fost escortat afară, fără ca vreun acord să fie semnat, iar conferința de presă a fost anulată.
După această întâlnire eșuată, liderii europeni s-au mobilizat pentru a sprijini Ucraina. Premierul britanic a organizat un summit de criză la Londra, la care a participat și președintele Zelenski, pentru a discuta strategii de menținere a unității occidentale și modalități de a asigura pacea în regiune. În urma acestui summit, mai mulți șefi de stat l-au asigurat pe președintele Zelenski de sprijin necondiționat, inclusiv ajutor militar și umanitar.
Aceste evenimente, desfășurate în doar câteva zile, ne arată cât de fragilă este granița dintre pace și război. Unele afirmații neinspirate pot schimba echilibrul de putere peste noapte, iar alianțele internaționale se pot reconfigura ireversibil.
Pe lângă multele semne de întrebare care rezultă din cele petrecute, sunt și câteva învățăminte de care trebuie să ținem cont că în multe situații:
„PACEA ESTE ILUZORIE”,
fiindcă se vorbește mult despre pace, dar în spatele declarațiilor este o pregătire acerbă pentru război. Se împlinesc astfel cuvintele rostite de profetul Ieremia, care despre cei din neamul său a spus că:
„Cu gura vorbesc aproapelui lor de pace, și în fundul inimii îi întind curse.” (Ier. 9:8)
Iar omul lui Dumnezeu David a definit aceeași situație, spunând:
„Gura lor este dulce ca smântâna, dar în inimă poartă războiul; cuvintele lor sunt mai alunecoase decât untdelemnul, dar, când ies ele din gură, sunt niște săbii.” (Ps. 55:21)
Profetul Daniel, anticipând conflictele din zilele din urmă, a anunțat că:
„Cei doi împărați nu vor căuta decât să-și facă rău unul altuia, vor sta la aceeași masă și vor vorbi cu viclenie. Dar nu vor izbuti, căci sfârșitul nu va veni decât la vremea hotărâtă.” (Dan. 11:27)
Realitatea pe care o trăim și afirmațiile profetice arată, însă, că pe lângă această falsitate în conversație și în abordarea păcii, sunt multe situații în care:
„PACEA ESTE INTERESATĂ”.
Această situație este confirmată de interesul SUA pentru metalele rare din Ucraina. Aceste pretenții fac parte dintr-o strategie geopolitică și economică mai largă, având în vedere importanța acestor resurse pentru industrii-cheie, cum ar fi tehnologia, apărarea și energia verde.
De aceea, pacea nu mai este urmărită ca un scop în sine, ci ca un mijloc de a obține avantaje economice, politice sau strategice. Unii câștigă mai întâi fiindcă vând arme depășite tehnologic pentru război, iar apoi fiindcă obțin privilegii teritoriale, zăcăminte naturale sau facilități economice pentru a instaura pacea.
Pe când adevărata pace ar trebui să garanteze stabilitate, echitate și bunăstare pentru toți. Nu unii trebuie mereu să plătească, iar alții doar să câștige. Referitor la această situație, atunci când a vorbit despre cei din vremea lui, profetul Mica a spus:
„Așa vorbește Domnul despre prorocii care rătăcesc pe poporul meu, care, dacă au de mușcat ceva cu dinții, vestesc pacea, iar dacă nu li se pune nimic în gură, vestesc războiul sfânt.” (Mica 3:5)
Pe lângă acestea, sunt însă și situații în care:
”PACEA ESTE IMPUSĂ”.
Cel mai mare, cel mai tare și cel mai puternic poruncește celui mai slab pacea, fără nicio obiecție. Această pace impusă este însă conjuncturală și relativă, fiindcă atunci când se schimbă circumstanțele, războiul reizbucnește și cu mai mare agresivitate.
Dacă pacea este forțată prin mijloace violente sau prin constrângere, nu mai este cu adevărat pace, ci doar o absență temporară a războiului. În istorie, au existat multe încercări de a impune pacea prin forță (ex. Pax Romana, Pax Britanica), dar acestea au fost adesea menținute prin dominație și amenințare, nu prin reconciliere autentică.
O pace durabilă nu poate fi impusă, ci trebuie construită prin dialog, compromis și justiție. Dar cea mai mare condiție este împăcarea, dragostea, aprecierea și conlucrarea. Aceste caracteristici creează condiții în care:
PACEA ESTE INSTAURATĂ
Pentru că ne dorim ca pacea să fie instaurată în inima fiecăruia dintre noi, în casele noastre, în națiunea în care trăim, între națiunile lumii și împreună să avem pace cu Dumnezeu, trebuie să știm că pacea este darul lui Dumnezeu. Însuși Domnul Isus a promis acest dar ucenicilor Săi, spunând:
„Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte.” (Ioan 14:27)
Apoi, pacea este darul Duhului Sfânt:
„Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege.” (Gal. 5:22-23)
În același timp, pacea poate fi dobândită prin credință, împăcare și înnoirea vieții. Profetul Isaia a anunțat acest dar al păcii pentru cei credincioși și lipsa acestei binecuvântări pentru cei răi, spunând:
„Pace, pace celui de departe și celui de aproape! – zice Domnul – Da, Eu îl voi tămădui! Dar cei răi sunt ca marea înfuriată, care nu se poate liniști și ale cărei ape aruncă afară noroi și mâl.” Cei răi n-au pace, zice Dumnezeul meu.” (Is. 57:19-21)
De aceea, trebuie să primim pacea pe care ne-o oferă Dumnezeu, să ne rugăm pentru pacea celor care sunt în conflict și să fim făcători de pace.
Însuși Domnul Isus a anunțat că făcătorii de pace deschid ușa pentru alte binecuvântări, spunând:
„Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu!” (Mat. 5:9)
Iar în mijlocul acestei lumi învrăjbite, trebuie să avem siguranța că Cel ce este Domnul Păcii ne va oferi pacea, chiar și în mijlocul celor mai devastatoare conflicte, și va oferi pacea celor care o caută!
Pentru a dobândi binecuvântarea păcii, îndemnul meu pentru tine este:
„Depărtează-te de rău și fă binele; caută pacea și aleargă după ea!
Doamne ajută!
Pastor Dan Boingeanu
