Și în anul acesta, sărbătorile pe care le-am așteptat și pentru care ne-am pregătit așa de mult au trecut foarte repede. De aceea, astăzi nu vă întreb cum le-ați petrecut, ci întrebarea mea este: ce se întâmplă acum, după ce au trecut sărbătorile?
Dacă ne uităm la martorii întrupării Domnului Isus, observăm că după aceea a urmat:
AMENINȚARE
Diavolul nu are sărbători și îi împiedică pe cei ce sunt ai lui să sărbătorească. De aceea, la întruparea Domnului Isus, în loc de bucurie, guvernatorul Irod, împreună cu cei din Ierusalim, s-au tulburat foarte mult. Iar când au văzut că magii nu s-au reîntors pentru ca să-i dea detalii despre nașterea Regelui, a trimis soldații din garda lui ca să omoare pe toți copiii de parte bărbătească, de până la doi ani, din Betleem.
Ce repede sărbătoarea s-a transformat în servicii de înmormântare, iar bucuria s-a transformat în plâns și tânguire!
Dar oare astăzi nu este la fel? Și în lumea în care trăim, cei credincioși lui Dumnezeu, care au avut o sărbătoare autentică, sunt monitorizați și nu mai este mult până când vom fi restricționați, persecutați și chiar martirizați.
Aceasta este reacția diavolului față de cei care doresc să se bucure de întruparea Domnului Isus. Dacă s-a întâmplat atunci, cu siguranță această împotrivire se va manifesta și astăzi.
De aceea, atenționarea mea este să aveți grijă, căci diavolul vrea să vă fure sărbătoarea, și să fiți gata să plătiți orice preț pentru a rămâne lângă Domnul.
Dumnezeu însă îi păzește pe cei care sunt ai Lui și îi ocrotește de orice pericol. Pentru a beneficia de această izbăvire, cei credincioși sunt chemați la:
ASCULTARE
Un înger al Domnului l-a înștiințat pe Iosif de acest pericol și i-a cerut să ia pruncul și pe mama Lui și să fugă în Egipt (Matei 2:13–14).
Încă o dată, Egiptul a ajuns un loc de scăpare pentru cei aflați în pericol! Pentru a beneficia însă de această ocrotire, Iosif a trebuit să asculte întocmai de ceea ce i-a spus Domnul. De aceea, în fața pericolelor care se ridică, și noi trebuie să fim ascultători și împlinitori întocmai a tot ce ne spune Domnul.
Și pentru magi a fost un „după aceea”, care a urmat după întâlnirea cu Domnul Isus. Pentru ei, acest după aceea a însemnat:
ACCEPTARE
Ei s-au conformat întocmai față de ceea ce le-a spus Dumnezeu prin vis și nu au mai trecut pe la Irod. S-au întors în țara lor mergând pe un alt drum (Matei 2:12).
Dacă pentru cei mai mulți „după sărbători” drumul înseamnă o reîntoarcere la rutina de altădată, pentru magi, „după aceea” a însemnat un drum nou!
Acest fapt arată că întâlnirea cu Cel Întrupat a fost o experiență reală care le-a schimbat viața, renunțând la Irodul lumii și angajându-se să călătorească pe un drum nou. Nu cumva te-ai întors la drumurile vechi?
Nașterea Domnului Isus este un prilej potrivit pentru a începe călătoria vieții, renunțând la tot ce ține de Irod și alegând să mergi pe un drum nou. Acesta ne este croit chiar de Domnul Isus, care a spus:
„Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” (Ioan 14:6)
Numai că pentru părinții sfinți, „după aceea” a însemnat și:
ACUMULARE
Ei au auzit multe lucruri despre identitatea Celui Născut, chiar prin mărturiile și evenimentele care au avut loc la întrupare. Numai că, după aceea, au mai auzit multe alte mărturii despre El, pe care Maria le păstra în inima ei. După ce a auzit ceea ce au mărturisit păstorii: „Maria păstra toate cuvintele acelea și se gândea la ele în inima ei.”(Luca 2:19)
La fel s-a întâmplat și după mărturisirea lui Simeon, care a spus:
„Acum, sloboade în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău.
Căci au văzut ochii mei mântuirea Ta,
pe care ai pregătit-o să fie înaintea tuturor popoarelor,
lumina care să lumineze Neamurile și slava poporului Tău, Israel.”
„Tatăl și mama Lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre El.” (Luca 2:29–33)
Ce păstrezi în inima ta și care sunt lucrurile la care te gândești? Strânge în inima ta Cuvântul lui Dumnezeu și, pentru tine, sărbătoarea va continua și după aceea!
Pe lângă acestea, observăm că pentru părinții Domnului Isus, „după aceea” a însemnat și:
ANGAJARE
Ei s-au angajat deplin pentru a-L crește pe Domnul Isus nu numai în statură, ci ca un Fiu al Legii. Astfel, la opt zile au mers la templu, unde pruncul a fost tăiat împrejur, iar ei au adus, după Lege, ca jertfă pentru întâiul născut și pentru ei, o pereche de turturele. Astfel, ei au fost angajați să împlinească Legea și au făcut-o și la vârsta de 12 ani, când au revenit la templu nu numai pentru sărbătoare, ci, mai ales, pentru că Domnul Isus a devenit un Fiu al Legii.
Despre ei Scriptura afirmă că în casa lor:
„…..Isus creștea în înțelepciune, în statură și era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.” (Luca 2:52)
Cât de mult ești angajat ca Domnul Isus să crească și în inima și viața ta? Lasă ca Duhul Sfânt să lucreze și El va fi Mare!
Apoi observăm că, în pofida obstacolelor și a împotrivirilor, pentru părinții Domnului Isus „după aceea” a însemnat:
ASUMARE
Când Simeon a spus Mariei:
„Iată, Copilul acesta este rânduit spre prăbușirea și ridicarea multora în Israel și să fie un semn care va stârni împotrivire. Chiar sufletul tău va fi străpuns de o sabie, ca să se descopere gândurile multor inimi.” (Luca 2:34–35)
Ea și-a asumat misiunea și a fost pregătită să plătească prețul de a-L păstra și a-L urma pe Domnul.
Nu știu care va fi prețul pe care tu îl vei avea de plătit, fiindcă Îl urmezi pe Domnul, dar știu că merită să plătim orice preț pentru El, fiindcă El a plătit prețul cel mai mare pentru noi!
Doamne ajută!
Pastor Dan Boingeanu
