ULTIMELE CUVINTE rostite de DOMNUL ISUS înainte de înălțare
Ultimele cuvinte rostite de cineva, au întotdeauna o semnificație deosebită și li se acordă o atenție sporită. Astfel, suntem familiari cu ultimele cuvinte rostite de Domnul Isus pe cruce. Aceste ultime cuvinte rostite de Domnul Isus înainte de moarte, au fost analizate în repetate rânduri, și este demn de remarcat faptul că și pe cruce fiind, Domnul Isus nu era preocupat de Sine, ci, de cei din jur. Deși trăia ultimele momente de viață în trup uman, ultimele cuvinte pe care Le-a rostit pe cruce, arată că El nu era un învins, ci un învingător! Dacă ne amintim frecvent și păstrăm în atenție cuvintele rostite de Domnul Isus pe cruce, mult mai puțin păstrăm în atenție ultimele cuvinte rostite de Domnul Isus înainte de înălțare.
Fiindcă momentul înălțări Domnului l-am sărbătorit recent, și amintirea acestui eveniment este încă proaspătă pentru noi, în acest mesaj, voi sublinia semnificația ultimelor cuvinte pe care Domnul Le-a rostit înainte de a se sui la cer. Aceste cuvinte sunt:
“Nu este treaba voastră să ştiţi vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa. Ci voi veţi primi o putere, când Se va coborî Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria şi până la marginile pământului.” Fapte 1:7-8
Aceste afirmații sunt considerate a fi ultimele cuvinte rostite de Domnul înainte de înălțare, fiindcă imediat după ce au fost rostite, El S-a despărțit de ucenici și S-a înălțat la cer. Acest fapt este confirmat de evanghelistul Luca, care afirmă că:
” După ce a spus aceste lucruri, pe când se uitau ei la El, S-a înălţat la cer, şi un nor L-a ascuns din ochii lor.” Fapte.1:9
Analizând aceste ultime cuvinte, constatăm că ele reprezintă:
- O ATENȚIONARE
Înainte ca Domnul Isus să se înalțe la cer, ucenicii doreau să știe vremea instaurării Împărăției lui Israel. De aceea l-au întrebat pe Domnul: ”..în vremea aceasta ai de gând să așezi din nou Împărăția lui Israel?” Fapte.1:6. Este interesant faptul că Domnul Isus nu i-a corectat spunându-le că nu va mai fi o Împărăție a Israelului și nici nu Le-a spus că această împărăție nu va mai fi întemeiată niciodată, ci, numai i-a atenționat că: ”Nu este treaba voastră să știți vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa.” Fapte.1:7
Această atenționare adresată ucenicilor, arată că ei erau interesați de ceva care nu trebuia să fie în grija lor, că aveau priorități greșite, și că urmăreau așezarea Împărăției lui Israel, în locul Împărăției lui Dumnezeu.
Nu-i așa că sunt momente în care Domnul Isus ar trebui să ne adreseze și nouă aceeași atenționare, fiindcă și noi suntem preocupați de lucruri care nu sunt treaba noastră?
La întâlnirea de la Marea Tiberiadei, Domnul Isus i-a arătat lui Petru care este treaba lui, spunându-i: ”Paște mielușeii Mei, paște oițele Mele și paște oile Mele!”. Imediat însă după ce a primit aceste încredințări, Petru l-a văzut pe Ioan și a întrebat: ”Doamne, dar cu acesta ce va fi?”. În loc să fie interesat cum să-și împlinească slujirile care tocmai i-au fost încredințate, el era interesat de ce se va întâmpla cu alții. Datorită acestui fapt, răspunsul Domnului Isus a venit imediat prin atenționarea: ” Dacă vreau ca el să rămână până voi veni Eu, ce-ți pasă ție? Tu vino după Mine!” Ioan 21:22
Subliniind calitățile unui bun ostaș, apostolul Pavel arată că acesta: ”nu se încurcă cu treburile vieţii, dacă vrea să placă celui ce l-a scris la oaste” 2 Tim.2:4. Iar celui preocupat să scoată paiul din ochiul altuia, Domnul Isus îi spune: ”Fățarnicu-le, scoate mai întâi bârna din ochiul tău” Mat.7:5. Și celor preocupați de ziua de mâine tot Domnul le spune:” Nu vă îngrijorați dar de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei” Mat.6:34.
Scriind celor din Tesalonic, apostolul Pavel spune celor ce nu fac nimic și se amestecă în treburile altora: ”auzim însă că unii dintre voi trăiesc în neorânduială, nu lucrează nimic, ci se țin de nimicuri. Îndemn pe oamenii aceștia și-i sfătuim, în Domnul nostru Isus Hristos, să-și mănânce pâinea lucrând în liniște. Voi fraților, să nu obosiți în facerea binelui” 2 Tes. 3:13.
Care sunt lucrurile pentru care ar trebui să ți se spună : ”nu-i treaba ta? ”. Nu cumva îți investești viața în lucruri care nu ți se cuvin și ești interesat de ceea ce fac, ceea ce au ajuns, sau ceea ce au alții? În acest sens, cineva a spus că pe unii oameni îi doare stomacul nu de ceea ce mănâncă ei, ci de ceea ce mănâncă alții! Dacă ești dedicat pentru a scoate paiul din ochiul semenului tău, te îngrijorezi de ziua de mâine și te ții de nimicuri, este imperios necesar să iei seama la atenționarea ” nu-i treaba ta”, și să te dedici total pentru a împlini doar ceea ce Dumnezeu așteaptă de la tine.
Apoi, în ultimele cuvinte rostite de Domnul Isus înainte de înălțarea Sa la cer, găsim:
- O ASIGURARE
Înainte de despărțirea de ucenici pentru a se înălța la cer, Domnul Isus le-a promis acestora că vor primi o putere, atunci când Duhul Sfânt se va coborî peste ei Fapte.1:8/a. Această promisiune este sigură, fiindcă a fost rostită de Domnul Isus, ale cărui cuvinte se împlinesc întocmai, și, a fost repetată în mai multe împrejurări.
Înainte de moartea Sa, Domnul Isus a făgăduit ucenicilor că nu-i va lăsa orfani, ci, le va da un alt Mângâietor, care va rămâne cu ei și cu toți cei ce-L vor urma în veac Ioan 14:16-18.
Apoi, la una dintre întâlnirile de după înviere, Domnul Isus a întărit această promisiune spunând: ”..iată că voi trimite peste voi făgăduința tatălui Meu; dar rămâneți în cetate până veți fi îmbrăcați cu putere de sus” Luca 24:49. Și în discuțiile pe care le-a purtat cu ucenicii înainte de înălțarea la cer, El a repetat aceeași promisiune, asigurându-i că: ”Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veți fi botezați cu Duhul Sfânt” Fapte.1:5. În urma acestor promisiuni repetate, ucenicii au fost siguri că făgăduințele făcute se vor împlini întocmai, fapt confirmat de coborârea Duhului Sfânt numai după zece zile, la sărbătoarea Rusaliilor (Fapte.2:1).
În același timp însă, asigurarea dată de Domnul Isus ucenicilor prin ultimele cuvinte pe care le-a rostit înainte de înălțare, este semnificativă. El le-a promis ucenicilor că vor primi o putere!
Este posibil ca atunci când au discutat despre instaurarea Împărăției lui Israel, ucenicii să se fi gândit la o putere politică, economică, sau militară. Numai că Domnul Isus le-a promis o altfel de putere, mult mai importantă decât oricare altă formă de putere. Promisiunea Domnului făcea referire la puterea spirituală.
Cu siguranță că ucenicii au înțeles ce înseamnă această putere, fiindcă au mai fost înzestrați cu putere, atunci când au fost trimiși în misiune pe termen scurt, când Domnul Isus le-a spus: ”Iată că v-am dat putere să călcați peste șerpi și peste scorpii, și și peste toată puterea vrăjmașului: și nimic nu vă va putea vătăma” Luca 10:19. Acționând în această putere, atunci când s-au întors din misiune, ei au mărturisit cu bucurie: ”Doamne, chiar și dracii ne sunt supuși în Numele Tău!” Luca 10:17
Apoi, după înviere, Domnul Isus a suflat peste ucenici și le-a zis:” Luați Duh Sfânt! Celor ce le veți ierta păcatele, vor fi iertate; și celor ce le veți ținea, vor fi ținute.” Ioan 20:22-23. Numai că aceste experiențe trecute, pentru ucenici, au fost numai o împuternicire de moment, sau o înzestrare care i-a ajutat la împlinirea unei misiuni limitate în timp.
Acum însă, prin ultimele cuvinte rostite de Domnul Isus înainte de înălțarea la cer, promisiunea este pentru o putere permanentă. La fel, ucenicii puteau să înțeleagă semnificația acestei promisiuni amintindu-și și de felul slujirii Domnului Isus, care: a învățat cu putere (Mat.7:29), a slujit arătând că are putere asupra fiecărui domeniu al existenței (Luca 8:25), iar atunci când toți credeau că este slab, El S-a ridicat cu putere din mormânt, biruind păcatul, moartea, și pe Satan (1 Cor.15:55; Col.2:15; Fil.3:10). Cine nu și-ar dori o așa putere?
Pentru a o dobândi, în ultimele cuvinte ale Sale, Domnul Isus descoperă și sursa puterii. Domnul Isus îi asigură pe ucenici că ei vor primi această putere, atunci când Duhul Sfânt se va coborî peste ei (Fapt.1:8/a). Deși Duhul Sfânt este o persoană, prezența și stăpânirea Lui în viața celor credincioși aduce putere. Este dureros însă faptul că în vremurile în care trăim lipsește această putere. Apostolul Pavel i-a spus lui Timotei că în vremurile din urmă oamenii vor avea doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-I puterea 2 Tim.3:5.
Dacă te numeri cumva printre aceștia, Duhul Sfânt te poate îmbrăca cu putere, pentru ca în acest fel să te asemeni cu Domnul Isus și cu primii creștini. Pentru acesta trebuie să te predai prin credință stăpânirii Duhului Sfânt, să umbli în ascultare de voia lui Dumnezeu, să folosești sabia Cuvântului lui Dumnezeu și să păstrezi legătura cu cerul prin rugăciune și cu ceilalți frați de credință în dragoste.
În contrast însă cu cei ce au o formă de evlavie, dar fără putere, sunt însă oamenii care arată putere și chiar o dovedesc prin lucrările pe care le fac. Ei se aseamănă cu Simon care îi uimea pe oamenii din cetatea Samariei prin vrăjitoriile lui și lucrările lui. Despre el Scriptura spune că:” Toți de la mic până la mare îl ascultau cu luare aminte, și ziceau:” Aceasta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numește” mare”. Fapte 8:10. Numai că atunci când a fost confruntat de Filip, și de apostolul Petru, s-a dovedit că puterea lui venea de la Diavol.
Deși și-a dorit puterea care vine de la Dumnezeu, Simon n-a primit-o, fiindcă voia să o câștige pe bani, nu prin pocăință și credință (Fapte.8:19-23). Și în zilele în care trăim întâlnim astfel de oameni, care înaintea venirii Domnului Isus se vor înmulți, iar manifestările lor vor vor fi tot mai frecvente și tot mai intense. De aceea, trebuie să deosebim duhurile și să alegem doar Duhul care vine de la Dumnezeu (1Ioan 4:1-3).
Pe lângă o atenționare și o asigurare, în ultimele cuvinte rostite de Domnul Isus înainte de înălțare, descoperim și
- O ANGAJARE
În acest sens, Domnul Isus a spus ucenicilor:” îmi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria şi până la marginile pământului” (Fapte 1:8/b). Această afirmație arată că scopul puterii promise de Domnul Isus nu este pentru afirmare, sau pentru spectacol, ci pentru misiune. De aceea, urmărind declarația de angajare în misiune făcută de Domnul Isus, descoperim că: angajarea este generală – fiindcă este adresată tuturor, angajarea este pe o perioadă nedeterminată – fiindcă nu este stabilit un anume timp al slujirii, angajarea este specifică – fiindcă ucenicii au fost chemați să fie martori, și angajarea este detaliată – fiindcă ucenicilor le este descrisă aria în care trebuie să lucreze.
Nu-i așa că ai trăit emoția de a fi angajat la o instituție, o întreprindere sau la o companie? Dintre toți cei ce și-au depus CV-ul pentru a ocupa postul care a fost scos la concurs, ai aflat cu bucurie că ai fost angajat tu! Angajarea înseamnă însă nu numai ocuparea postului și așteptarea salariului, ci, împlinirea zi de zi a responsabilităților de serviciu.
Odată ce ai crezut în Domnul Isus și L-ai acceptat ca Mântuitor și Domn personal, ești și angajat de Domnul pentru mărturisire, mărturie și misiune. Cum ți-ai împlinit această slujbă? Dacă ai uitat cumva de această datorie, ultimele cuvinte rostite de Domnul Isus te atenționează să nu te încurci cu lucrurile care nu sunt treaba ta. Iar dacă te vezi slab și neînsemnat, prin aceleași cuvinte Domnul te asigură că vei fi îmbrăcat cu putere de sus prin Duhul Sfânt. De aceea angajează-te total în a împlini slujirile încredințate de Domnul, pentru ca prin mărturia ta, Evanghelia să câștige teren în familia ta, în orașul în care locuiești, în țara în care Dumnezeu te-a așezat și până la marginile pământului!
Pastor Dan Boingeanu
