Am citit cîndva despre comportamentul interesant al pasarilor “Hornibil” din Africa. Cînd femela este gata sa depuna ouale ,aceasta intra în scorbura unui copac. Intrarea scorburei este acoperita apoi de mascul cu pamînt si iarba , în asa fel ca sa ramîna neobservata.
Este pastrat însa un orificiu foarte mic prin care pasarea poate sa respire si sa-si scoata ciocul ca sa primesaca hrana. Cînd puii ies din oua, masculul ramas afara munceste din greu pentru a-i hrani pe toti.Datorita faptului ca puii sunt deosebit de gurmanzi, masculul face uneori pîna la 20 de curse pe ora pentru a-i hrani.
Cînd puii au crescut si mama considera ca este timpul sa sparga pamîntul de la gura scorburei, tatal care i-a hranit este deja rapus de epuizare.
Si unii tati de astazi se pot identifica cu aceste pasari. Iar mamele care au de crescut copii singure , depun o jertfa si mai mare pentru a asigura copiilor tot ceea ce le trebuie. Este cunoscut faptul ca cu fiecare an efortul pentru a atinge venitul pe care l-am avut în anul precedent este tot mai mare. Sau sa spun cu alte cuvinte: cu fiecare an nivelul veniturilor fata de cheltueli scade.
Datorita acestui fapt se poate uneori sa fim epuizati ca acea pasare Hornibil, care îsi hraneste cu atîta jertfa consoarta si puii. Nu trebuie însa sa disperam chiar si în aceste situatii, pentru ca Dumnezeu este cel ce ne poarta de grija, asigurndu-ne pîinea de fiecare zi.
