Exista o constatare foarte ingrijoratoare in crestinismul evanghelic romanesc din aceste zile si anume faptul ca, analfabetismul biblic atinge proportii extrem de mari. Fenomenul nu este legat in mod exclusiv de tanara generatie, desi , un tineret care citeste tot mai putin si sta tot mai mult in fata calculatorului, poate fi predispus la a nu citi Biblia. Si in generatia adulta se resimte fenomenul. Oameni crescuti in biserica, obisnuiti sa recite “versetul de aur” la Scoala Duminicala, au uitat demult versetele invatate in copilarie si, din pacate, nu au invatat altele in loc. Vartejul nebun al vietii cotidiene este adesea invocat ca scuza, desi, cu totii stim ca nu este o scuza.
Vinovat pentru aceasta tendinta este si amvonul, care, in unele locuri, a depreciat predicarea biblica sanatoasa, invatarea “planului lui Dumnezeu” in ansamblul sau, cochetand cu ideea ca unor “crestinuti” din banca le trebuiesc doar niste “predicute”, un soi de platitudini biblice, impanate cu ilustratii hazlii si aplicatii “practice”, un umanism deghizat in haina “spirituala”.
Nivelul scazut al cunoasterii biblice se poate vedea in rugaciunile anemice si fara substanta, in inchinarea superficiala tip “7/11”, chiar in admiterea candidatilor la scolile noastre teologice. Cei care sunt cadre didactice in aceste institutii stiu bine care este problema, dar ignoranta unora nu ar trebui sa starneasca zambete ci, mai degraba, lacrimi.
Lasand la o parte imaginea largita a problematicii in cauza, ar fi poate de folos sa ne concentram asupra imaginii “micsorate”, si anume a relatiei noastre personale cu Domnul. In prag de sarbatori, intr-o perioada extrem de agitata, cu un iz de comercialism extrem, ce am ptea sa spunem despre locul Scripturii in viata noastra? Cat de mult locuiteste Cuvantul in noi in toata intelepciunea? (Col.3:16) Iti mai faci timp “sa meditezi, sa te rogi si sa lucrezi, nu cumva ingrijorari te-au napadit?”
Privind la eroii primului Craciun, observam modul inteligent in care au stiut sa se pregateasca si aceasta printr-o cunoastere temeinica a Scripturilor. Doar o trecere in revista sumara a “cantarilor primului Craciun” ne poate convinge de aceasta. Indiferent ca este vorba de o tanara fecioara, lipsita de orice notorietate ca Maria, sau de un preot de la munte ca Zaharia, sau de un batran intelept ca si Simeon, in ciuda multor diferente, au avut totusi un lucru in comun : au cunoscut Scripturile si , prin acestea, pe Autorul si Dumnezeul Scripturii. Iar continutul biblic solid al cantarilor lor dovedeste acest lucru. Primele colinduri au fost pline de Cuvant, proclamand maretia lui Dumnezeu, suveranitatea Lui in istorie, puterea Lui absoluta de a ridica si cobora pe oameni si mai presus ca toate, credinciosia Sa fata de legamintele incheiate cu poporul Sau prin trimiterea in lume a Christosului Sau. Vom examina patru efecte ale Cuvantului in viata eroilor primului Craciun, care doresc sa se regaseasca tot mai mult si in vietile noastre, daca dorim sa avem sarbatori cu adevarat fericite, pline de semnificatie spirituala.
Intai de toate, cunoasterea Scripturii le-a hranit inima. Cantarea Mariei incepe cu o referire la “sufletul meu”, “duhul meu”, acea parte imateriala si eterna a fiintei noastre, care nu poate fi satisfacuta nici cu mancare, nici cu bautura, ci care se hraneste cu mana cereasca a Cuvantului. Este inca o confirmare ca “omul nu va trai doar cu paine, ci cu orice cuvant care iese dingura lui Dumnezeu” (Luca 4:4). Sufletul Marieieste atat de plina de Scriptura si de intelegerea lucrarilor Domnului, incat ea izbucneste in lauda la adresa Lui. Teologia biblica a condus-o la doxologie, si inca una extraordinara. Ca si Ana altadata, o alta mama privilegiata, Maria declara caracterul divin, lucrarile Sale marete, credinciosia Sa fata de legamantele Sale. La fel, Zaharia si Simeon, hraniti de acelasi cuvant, se intrec in a gasi cele mai sublime expresii pentru a-L glorifica pe Dumnezeu.
In timp ce multi sunt prinsi de febra grijii pentru o masa imbelsugata, cauta sa iti hranesti sufletul, duhul tau cu Scriptura si vei fi mai bogat si implinit ca niciodata!
Apoi, cunoasterea Scripturii le-a confirmat speranta corecta. Daca tinem cont de faptul ca lumea in care au trait a fost marcata de opresiune- politica, religioasa, economica, faptul ca acesti oameni simpli si-au mentinut inrederea in cuvant, in profetiile lui si mai ales, in Mesia cel promis, este de-a dreptul remarcabil. Intr-o vreme de compromis si apasare, de intuneric spiritual, cantarea Mariei, a lui Zaharia si a lui Simeon, declara biruinta luminii asupra intunericului (Luca !:78-79; 2:32). Increderea lor in speranta mesianica nu a fost in zadar. Profetiile Vechiului Testament, pe care ei le cunoasteau asa de bine le-au alimentat si le-au confrimat increderea ca Dumnezeu este pe tron si la vremea aleasa de El, va actiona in istorie. Daca vremea noastra este similara cu cea a lor (coruptie, opresiune, intuneric spiritual), oare cum ne-am mentine speranta, daca nu prin cunoasterea temeinica a Scripturilor si mai ales, a profetiilor? (cf.2 Pet.1:19)
Cuvantul Scripturii le-a furnizat interpretarea corecta. Maria, Iosif nu aveau scoli teologice si nu erau la curent cu interpretarile rabinilor. Chiar Zaharia, un preot de tara,putea gresi. Si totusi, nu au gresit. Zaharia interpreteza corect caracterul lucrarii lui Mesia: nu unul politic, ci spiritual. Nu o eliberare de puterea Romei, ci de cea a pacatului (cf.Luca 1:77) . Cunostiinta mantuirii consta in “iertarea pacatelor”, iar vemurilede invioare sunt vremuri de traire “inaintea Lui in sfintenie si neprihanire”. Cunoasterea Scripturii si calauzirea Duhului l-a ajutat pe Simeon sa vada in pruncul tinut in brate mult mai mult decat un simplu prunc, ci pe acela care este mantuirea si speranta natiunilor.
De unde stim noi ca avem intepretarea corecta, ca nu gresim in asteptarile noastre? Cunoasterea temeinicaScripturii, laolalta cu lucrarea de iluminare a Duhului neva feri de orice ratacire in aceste vremuri de confuzie si eroare.
In final,cunoasterea Scripturii le-a animat inchinarea. Magnificat, Benedictus, Nunc Dimmitis sunt nume consacrate ale cantarilor primului Craciun. Personaje de varste diferite se inchina, iar inchinarea lor transcende timpul si istoria pana in zilele noastre si ne infioara chiar si pe noi cei de azi. Nu seamana prea mult cu inchinarea superficiala a multora din zilele noastre.De ce oare? Pentru simplul motiv ca aceasta inchinare si-a avut sursa de inspiratie in Cuvant si in nimic altceva.
Scriptura a dat aripi cantarii lor, iar rezultatul a fost cu adevarat bucurie “negraita si stralucita”,si o stare de implinire deplina. Este exact ceea ce iti doresti si tu, nu-i asa? Eu cred ca iti doresti cu ardoare. Vei fi dispus sa faci ca si eroii primului Craciun? Vei face din timpul alocat Cuvantului o prioritate?
Daca da, urarea mea pentru tine “Craciun fericit!” isi va gasi in viata ta, a familiei tale, o reala implinire! Cat de mult as dori sa fie asa!
Marius Birgean
Dragilor, sarbatorind Craciunul, una din marile sarbatori ale umanitatii, nu facem altceva decat sa ne aducem aminte de extraordinarul cadou pe care ni l-a oferit Dumnezeu , noua oamenilor!!
E sarbatoarea bucuriei, in care intreaga omenire ar trebui sa celebreze nasterea Mantuitorului!!!
Traim acest eveniment bucurandu-ne cu intreaga familie si mergand la biserica. Fiecare dintre noi am putea sa preluam acest fapt crestinesc de a darui semenilor nostri un cadou cel putin cu aceste ocazii. Daruieste-ti timpul tau, ajutorul tau sau un lucru bun unei persoane dragi sau nevoiase. Ofera-le bucurie de Craciun altora, asa cum ai primit si tu din partea lui Dumnezeu!
Craciunul e sarbatoarea bucuriei, bucuriei reale, ar fi cumplita viata fara aceste momente extraordiare pe care oamenii au sansa sa le traiasca!
Bucurati-va deci de CRACIUN! si multumiti in inimile voastre lui Dumnezeu pentru toate binecuvantarile.
CRISTOS S-A NASCUT !!!
Sarbatori fericite!!!
Ma habar nu aveti ce ziceti,cei care sustineti acest lucru……
Va este ochii pironitii in datini si obiceiuri si ati inlocuit cuvantul domnului cu povesti inventate de voi…
Dar chiar nu va dati seama de ce ziceti….In biblie nu arata sarbatoare aceasta dar arata un alt lucru: Ca D-zeu uraste poruncile si datinile omenesti si au ajuns o povara pentru el….
deci subiectul este total diferit fata de ceea ce scrie petrica husu, desi sunt un aept al legii, poruncilor, si a oranduielilor lui Dumnezeu, si il marturisesc pe Isus ca Domn si Mantuitor in viata mea, si ca fiind alabil pentru oricine, frate Petrica, eu nu a atins cu nimic pe nimeni, ca asa ma invata Legea, dar pe tine in asa zisul Har, ce har te invata sa dai cu bata? cred ca indicatoarele tale, de circulatie sunt gresite … .
Marius Birgean, inca odata zic, mi-a placut ceea ce ai scris.
Felicit?ri pentru orientarea religioas? ?i pentru gândirea adev?rat?. Alba Iulia se roag? pentru voi.
STIMATE FRATE PETRICA HUSU NU TREBUIE SA UITAM CA DOMNUL ISUS NU A VENIT PE PAMINT SA SCHIMBE NIMIC CI DOAR SA IMPLINEASCA CEEA CE ESTE SCRIS ASA CA AFIRMATIA ABOLIRI LEGI ESTE UN MARE PACAT DAR CARE DATORITA HARULUI MAI ESTE TIMP PENTRU A FI RECUNOSCUT SI INLATURAT,DOMNUL SA TE AJUTE
-REFERITOR LA CE SCRIE D-ul Sambataru…-DESPRE NASTEREA MANTUITORULUI ESTE TOTAL FALSSS!-AN SFANTA SCRIPTURA UNDE SCRIE CEL PUTIN, DE LA ARATAREA (ANGERULUI GAVRIL!.) CUM CA SE VA NASTE UN MANTUITOR,SALVATOR,IZBAVITOR!-PENTRU TOATA OMENIREA! PENTRU TOTI CEI CE CRED AN DOMNUL ISUS HRISTOS CU ADEVARAT!- SI LI-SA DAT DREPT SA SE NUMEASCA FII AI ANPARATIEI LUI DUMNEZEU PRIN JERTFA MANTUITOARE A DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS!-DE LA NASTEREA LUI ISUS HRISTOS LEGEA A FOST ABOLITA,DESFINTATA!-ACUM SANTEM CU TOTII SUB HARUL LUI DUMNEZEU!-CARE DE FAPT ANSEAMNA,MILA!.ASA CA…SI SAMBATARII ANCA MAI AU TIMP DE GANDIT!..-DACA VOR SA RECUNOASCA CACI LEGEA ESTE LEGE! SI HARUL ESTE HAR!-ESTE O MARE DIFERENTA!(-ASA CUM FIIND CINEVA LA VOLANUL UNEI MASINI SI DORESTE SA AJUNGA UNDEVA UNDE DORESTE, SI SE GHIDEAZA DUPA UN INDICATOR CARE DE FAPT DE MULT NU MAI ARE ACEIASI VALOARE CARE A FOST VALABILA ODATA!…-DAR DUREREA VA FII CAND VEI VEDEA CU CE TE ANTALNESTI LA CAPAT DE DRUM!..ORIENTANDUTE DUPA VECHIUL INDICATOR CARE DE FAPT NU MAI AVEA NICI O VALOARE! LA ACEEA VREME. GOD BLESS YOU!
Cu exceptia craciunului, inexistent in Biblie ( lipsa de cunoastere Biblica !? , ci Nasterea Domnului, un comentariu dur pentru multi ochi, o duritate de genul acela, care nu gadila urechile, frumos, Domul sa te binecuvinteze, si sa ne ajute, sa ne putem indeparta de net, si sa ne apropiem de Cuvant mai mult.
Marius ma bucur ca esti viu
da cred ca ce ne poate tine in veghere in vremurile in care traim este credinta pt ca cuvantul dnului ne spune in evrei 10 cu38 si cred ca unul din pilonii vieti de crestin este aceasta, cred ca relatia noastra cu dnulne va impinge spre al cunoaste mai mult prin cuvantul scrip turilor si prin modul felurit al lui dumnezeu de a se face cunoscut practic tocmai ca credinta noastra sa devina de nezdruncinat in vremuri de grea incercare si care ne va conduce la biruinta deplina in numele dnului a nu cunoaste cuvantul dnului este tot una cu un orb care nu stie incotro merge si nu are calauza dnul sa constientizeze pe toti cei care se numesc copii ai dnului de acest adevar amin
PACEA DOMNULUI,azi suntem in 2008 cei drept,timpul se apropie mai mult si mai mult,da e un semn biblic care ne spune ca:inainte ca ISUS vina pe norii cerului cu GLORIA sa ci zecile de zecii de mii de ingeri,va fi o indepartare de la credinta,ceea ce vedeti ca se intampla.Dupa cum stim iarasi;nu putem noi sa ne impotrivim voii LUI DUMNEZEU,ceea ce CUVANTUL BIBLIC ne spune este foarte adevarat,dar si mai adevarat este ceea ce vedem in fiecare zi. VA marturisesc in numele lui ISUS CRISTOS,caci stiu ceea ce stiu… e deajuns sa va marturisesc ca timpul deja a venit.nu stiu daca voi mai aveti timp sa va ganditi la altele dar eu sunt pregatit sa-l astept pe DOMNUL meu,REGE al regilor,IMPARAT al imparatilor.Si ma intreb daca voi sunteti gata de o mantuire atat de mare.AMIN. ALELUIA,SFANT SA FIE IN VECII VECILOR,SI DREPT INAINTEA SA.GLORIE fie adusa celui care ne-a SALVAT.
E adevarat ce se spune in acest articol si totodata dureros-“ANALFABETISM BIBLIC”.Asta inseamna ca am ajuns sa nu-l mai avem pe Dumnezeu in vietile noastre si crestinismul nostru sa nu fie altceva decat-“POST CRESTINISM”.Dumnezeu sa ne trezeasca!Sa ne rugam pt. acest lucru.
Da, este un articol prin care Domnul ne aminteste ca trebuie sa fim vegheatori in ce priveste trairea si implinirea Voii lui Dumnezeu, a Cuvantului Sau. Consider ca citind acest articol multi crestini au fost senibilizati de Isus pentru a fi mai dornici sa cunoasca adevarul, insa oare cati au inceput sa se diciplineze cu adevarat, pentru a nu lasa sa treaca o zi fara a nu citi Scriptura?…”cei ce vor cunoaste pe Dumnezeul lor vor ramane tari si vor face mari ispravi” Amin
FELICITARI.Ma bucur pentru un asa articol.Traim un timp cand atentia noastra trebuie indreptata catre AUTORUL CUVANTULUI in fiecare zi.FERICE DE EROI,CAND ISUS VA REVENI,PENTRU VESICIE.