Jud. 11:1-11 (2 Sam.7:18)
I Contextul lectiei
Una dintre framântarile tineretii, este descoperirea identitatii. Marea întrebare la care dorim sa gasim raspuns în aceasta perioada, este: “cine suntem?” Pentru a avea un raspuns corect la aceasta întrebare, nu-i suficient sa stim doar datele autobiografice, ci trebuie sa descoperim si care ne sunt darurile si înzestrile spirituale, care sunt punctele tari si cele slabe ale vietii noastre, ce oportunitati si ce perspective avem pentru viitor si la ce nivel social si spiritual ne poate fi evaluata viata. Aceste criterii ne vor ajuta sa ne formulam o imagine corecta despre noi însine si va fi o temelie puternica pentru familia si slujirea viitoare.
În acesta lupta pentru descoperirea adevaratei identitati, descoperim însa câteva extreme. Deoarece în fiecare dintre noi exista o dorinta fierbinte pentru a fi cineva, prinsi de aceasta ambitie, unii tineri se supraestimeaza. Privind la ei însisi, iau în consideratie doar punctele tari ale vietii lor, traind ca si cum ar fi venit din alte sfere. Acestia sunt usor de identificat, pentru ca sunt mereu cu nasul pe sus si doresc sa fie în centrul atentiei, asteptând totdeauna sa fie slujiti. Deoarece au pretentii si asteptari foarte mari, traiesc un sentiment de frustrare si neîmplinire continuu. Acestia ajung de obicei egocentrici, iar în viata de familie, traisesc un sentiment de nefericire si nemultumire.
La cealalta extrema se afla însa cei care îsi subestimeaza identitatea. Tinerii ce fac parte din acesta categorie, privesc doar la punctele slabe ale vietii lor, considerânduse a fi “un nimeni” si nedemni de nimic.Cuvântul care i-ar identifica cel mai bine este “resemnarea!” Acestia sunt de obicei timizi, doresc sa ramâna în anonimat si pentru ca nu gasesc nici o motivatie care sa le anime viata , sfârsec în depresii. În viata de familie, acestia trag înapoi, nu gasesc niciodata o libertate deplina , asteptându-se sa li se întâmple numai ce este mai rau.
Între aceste extreme, întâlnim însa o alta categorie a celor ce îsi evalueaza identitatea cu superficialitate. Acestia se masoara pe ei însisi, dupa aparente si împrejurari. Daca astazi arata bine si cineva îi apreciaza , se simt foarte bine, considerându-se cineva. Dar daca mâine le merge rau si au trait o nereusita, se simt foarte rau, marturisind ca nu mai sunt vrednici de nimic. Din acesta cauza sunt instabili, iar viata lor de familie este precum vremea : “astazi este soare, mâine este nor!”
Studiind viata lui Iefta, putem descoperi cum un tânar care putea sa se considere un nimeni, a ajuns sa fie cineva,datorita faptului ca a avut o imagine corecta despre sine însusi si a actionat conform acestei identitati.
II. Continutul lectiei ““ descopera-ti identitatea
Iefta se putea considera a fi un nimeni, deoarece era un tânar fara prestigiu. Fiindca mama sa a fost o canaanita prostituata , el purta povara unui pacat aspru condamnata în Israel. (Jud.11:1) Datorita acestui fapt, nu numai ca a fost dispretuit, dar a ajuns si fara familie. Când fratii lui mai tineri ca el, s-au facut mari, acestia l-au izgonit de acasa (Jud 11:2). În acest fel, Iefta a ramas si fara mostenire.(Jud.11:2) Iar datorita descendentei sale, putea ramâne si fara binecuvântarea lui Dumnezeu. Din cauza pacatelor savârsite, canaanitii erau sub judecata lui Dumnezeu si trebuiau nimiciti cu desavârsire.(Deut.7:1-5)
Având acest statut, Iefta a ajuns conducatorul unei bande formate din niste oameni de nimic, care probabil îsi asigurau existenta jefuind caravanele ce treceau prn tinutul lor.(Jud.11:3). În ciuda acestui fapt, deoarece si-a cunoscut adevarata identitate si-a actionat potrivit calitatilor pe care le avea, Iefta a ramas în istorie nu ca un mare bandit , ci ca un personaj care a avut un mare impact asupra celor din generatia lui si cu un bun exemplu pentru noi. Studiind viata lui putem descoperi ca:
a. Iefta a fost un om viteaz
Aceasta a fost nu numai declaratia Cuvântului lui Dumnezeu cu privire la Iefta (Jud.11:1), dar si constatarea celor din neamul sau, care au apelat la serviciile lui într-o vreme de criza. (Jud.11:4-6). Iefta era constient de acesta înzestrare fizica, pentru ca atunci când a fost chemat sa fie conducatorul Glaaditilor într-o lupta împotriva fiilor lui Amon, nu s-a socotit nevrednic, ci a emis pretentii mult mai mari. El a cerut batrânilor Galaduului, sa fie recunoscut nu numai ca un conducator de conjuctura, ci ca un lider permanent. (Jud.11:7-11).
b. Iefta a fost un om întelept
Desi a trait probabil afara din societate, actiunile pe care le-a întreprins si deciziile pe care le-a luat, îl identifica pe Iefta a fi un om plin de întelepciune. El a stiut sa fructifice oportunitatile care i s-au ivit. Atunci când batrânii Galaadului au venit sa-l caute, nu le-a rspuns cu rautate si nici nu le-a respins propunera, platindu-le solicitarea cu aceiasi moneda cu care a fost tratat. Iefta n-a vazut în acea împrejurare o posibilitate de revansa , ci mai degraba o mare oportunitate. El nu numai ca a avut o solicitare îndrazneata, ci a si cerut batrânilor din Galaad, sa-si respecte cuvântul sub juramânt, înaintea poporului si înaintea lui Dumnezeu (Jud 11:7-11).
Ajuns în fruntea Galaaditilor , Iefta nu s-a aventurat în lupta, înainte ca sa încerce sa rezolve conflictulivit pe calea tratativelor. Luând în considerare modul cum a raspuns fiilor lui Amon, am putea spune ca Iefta a fost un mare negociator. El a aratat amonitilor ca pretentiile lor nu sunt justificate, deoarece cei din neamul lui Israel, au încercat o negociere anterioara, care le-a fost respinsa (Jud.11:15-20). Nu ei au declansat vechiul razboi (Jud.11:20), iar vechea biruinta, au câstigat-o în puterea lui Dumnezeu (Jud.11:21-22)
Mostenirea pe care o stapânesc, este de fapt darul lui Dumnezeu, iar daca fii lui Amon doresc o mostenire , sa o ceara de la dumnezeul lor Chemos! (Jud.11:23-25)
Dovedind aceiasi întelepciune, Iefta a rapuns amonitilor ca motivatiile lor de razboi nu au nici un suport, pentru ca teritoriile pe care le doresc, sunt deja stapânite de galaaditi de peste 300 de ani (Jud.11:26)
Pentru ca în apararea motivatiilor sale , Iefta l-a luat ca martor pe Dumnezeu, cuvintele cu care si-a încheiat negocierea, au ramas memorabile pâna în ziua de azi : “Eu nu te-am suparat deloc, si rau te-ai purtat cu mine, facându-mi razboi.Domnul sa judece lucrul acesta. El sa fie astazi judecator între fiii lui Israel si fiii lui Amon” (Jud.11:27)
c. Iefta a fost un om de cuvânt
Desi n-ar fi vrut sa lupte, Iefta n-a fugit din fata provocarilor.De aceia i-a adunat la oaste pe galaaditi, starbatând el însusi tara, dar s-a încrezut în ajutorul lui Dumnezeu pentru câstigarea biruintei (Jud.11:29). Pentru ca s-a considerat dator fata de Dumnezeu , Iefta a facut o mare juruinta. El i-a promis lui Dumnezeu , ca-I va aduce jertfa, pe oricine îi va iesi primul înainte , atunci când se va întoarce victorios de la lupta (Jud.11:31)
Desi foarte multi comentatori biblici, depun toate eforturile sa stabileasca ce-a însmat pentru Iefta jertfirea fiicei sale, indiferent daca aceasta a fost adusa ca ardere de tot sau închinata lui Dumnezeu pentru a sluji la templu, descoperim în acest act , faptul ca Iefta s-a tinut de cuvânt.(Jud. 11:34-40) Chiar daca a facut o juruinta pripita si în defavoarea lui, Iefta nu si-a schimbat cuvântul, aratând ca ceea ce spune este gata sa si împlineasca (Ecl.5:4-5)
d. Iefta a fost un erou national
Biruinta câstigata împotriva amonitilor, a stârnit invidia celor dintre rudeniile sale. De aceia atunci când Efraemitii s-au ridicat împotriva lui Gallad, Iefta i-a tratat în acelasi fel ca pe Amoniti. El a avut aceiasi masura pentru dusmanii externi, cât si pentru cei interni. (Jud.12:1-3) , aparând teritoriile neamului sau, indiferent de cine au fost cei ce au atentat la ele (Jud.12:4). Când acestia au încercat sa se ascunda, Iefta a folosit un inteligent test al identitatii (Jud.12:5-6).
e. Iefta a fost un om a lui Dumnezeu
Urmarind viata lui Iefta, observam ca în ciuda statutului sau anterior, acesta a pastrat o strânsa legatura cu Dumnezeu. Astfel, el L-a vazut pe Dumnezeu în realizarile trecute (Jud.11:23), a contat pe ajutorul lui Dumnezeu pentru împlinirea responsabilitatilor prezente ( Jud.11:9 si 27) si a luptat în puterea si sub calauzirea Duhului lui Dumnezeu (Jud.11:29-31)
Luând în considerare toate aceste calitati descoperite în viata lui Iefta , putem constata ca dincolo de imaginea aparenta se pot ascunde deseori valori si virtuti greu de egalat. De aceia pentru a avea o imagine corecta despre tine însuti si despre cei din jurul tau, încearca sa dai laoparte masca aparentelor, descoperind realitatea.
III. Întrebari pentru discutie
– care au fost factorii ce au facut ca Iefta sa fie desconsiderat ?
– ce situatii cauzeaza aceiasi atitudine de desconsiderare astazi?
– Care sunt cele mai fregvente reactii ale celor ce n-au o corecta imagine despre ei însisi ?
– ce virtuti l-au facut pe Iefta sa ajunga cineva ?
– care sunt caile prin care tinerii încerca astazi sa se evidentieze ?
– ce virtuti întâlnite la Iefta, consideri ca ar trebui dezvoltate în viata ta ?
Pastor Dan Boingeanu
Dar ce ziceti de faptul ca prin implinirea juruintei a calcat porunca lui Dumnezeu: Sa nu ucizi? Cat de credincios a fost? Ce este mai importat ce spunem noi(promisiunile) sau ce spune Dumnezeu?
Si chiar daca a facut o juruinta pripita, totusi poate fi luat ca exemplu de integritate si de credinciosie fata de juruinta facuta.
Cati dintre noi ar fi in stare sa faca ceea ce a facut el? Adeseori spunem anumite lucruri si cind consecintele sunt pentru noi nu tocmai cele dorite atunci incercam sa relativam ceea ce am spus.Uneori pretul care trebuie platit daca vrem sa ramanem in picioare este mare…,insa trebuie platit… .Suntem gata sa-l platim ?!?
Iefta nu mi se pare un exemplu potrivit pentru un om intelept; tocmai pentru juruinta ce a facut-o,
probabil nici suficient de cunoscator al culturii de atunci, al obiceiurilor vremii, se pare ca femeile ieseau in intampinarea celor ce se intorceau de la lupta cu cantece si jocuri si Iefta ar fi trebuit sa-si dea seama ca s-ar putea sa-i iasa fiica inainte…(in V.Test. vedem si in alte randuri ex. 1 Samuel cap.18
vers.6.Pe când veneau ei, la întoarcerea lui David de la omorârea Filisteanului, femeile au ie?it din toate cet??ile lui Israel înaintea împ?ratului Saul, cântând ?i jucând, în sunetul timpanelor ?i al?utelor, ?i sco?înd strig?te de bucurie.
7 Â Femeile care cântau î?i r?spundeau unele altora, ?i ziceau: “Saul a b?tut miile lui, iar David zecile lui de mii.”
Parerea mea e ca a fost un om viteaz folosit de Dumnezeu dar cu imperfectiuni ca altii de altfel…Parerea mea e ca ar putea fi dat ca exemplu al unor juruinte pripite … dar … e o parere