29. Septembrie – Ziua Domnului

3
13

““ Ioan 20:1;Fap. 2:1-4;Evr.4:1-11 (Ps.118:24)

Noi credem și mărturisim că Ziua Domnului este o rânduială creștină care trebuie păstrată în continuare, petrecută în închinăciune și cugetare spirituală atât în public cât și acasă. Spre deosebire de vechiul așezământ mozaic, când se ținea ziua a șaptea, creștinii, ca membri ai așezământului nou, trebuie să țină ziua dintâi a săptămânii (Duminica), zi care a fost sfințită de Dumnezeu prin învierea din morți a Fiului Său și prin trimiterea Duhului Sfânt.

Primii creștini au ținut ziua Domnului ca zi de închinăciune. În ea trebuie să ne odihnim de lucrurile lumești și de plăcerile trupești, având voie să facem faptele milei și cele care sunt absolut necesare. Sărbători închinate sfinților nu avem, întrucât nu le găsim în Sfânta Scriptură. (MĂRTURISIREA DE CREDINțĂ A CULTULUI BAPTIST DIN ROMÂNIA)

ÎnVechiul Testament, în cartea Geneza, descoperim că Dumnezeu a instituit, la finalul creației, o zi specială, și anume,  ziua a șapteaîn care:

-Și-a sfârșit lucrarea,
-S-a odihnit de toată lucrarea Lui,
-abinecuvântat-o,
-a sfințit-o” (Gen.2:2-3).

După căderea în păcat a primilor oameni, Dumnezeu a început să lucreze din nou (Ioan 5:17), de data aceasta la răscumpărarea omului, având în vedere o nouă creație (2 Cor. 5:17) care a fost finalizată la cruce și celebrată cu ocazia învierii. Prin Moise, Dumnezeu a instituit Sabatul (Exod 31:12-17), ca semn că El este Creatorul, Răscumpărătorul și Sfințitorul poporului, ca principiu de organizare a vieții prin care o zi din șapte, după modelul creației, avea un caracter special și ca dar prin care poporul să se bucure și să se odihnească. Poporul Israel a eșuat cu privire la respectarea Sabatului conform planului lui Dumnezeu, astfel că prin David (Ps. 95:7) vorbește despre o altă zi (,,astăzi”), ziua ascultării prin credință de Domnul Isus Hristos (Evrei 4:7).

Domnul Isus a împlinit Sabatul prin faptul că:

-A ascultat perfect de oricare din poruncile Vechiului Testament, făcând în toate privințele voia Tatălui;

-A declarat cu privire la Sine că este Domn al Sabatului (Mat.12:1-14) arătând astfel că autoritatea Lui este mai mare decât cea a Legii;

-A invitat oamenii la Sine ca să primească adevărataodihnă, cea asufletului izbăvit de păcat(Mat. 11:28-30) și a făcut acest lucru posibil muncind și jertfindu-se în locul nostru.(argumentul din Epistola către Evrei 4:1-11).

Creștinii nu sărbătoresc Sabatul Vechiului Testament ci Ziua Domnului, argumentele principale fiind următoarele:

§Este ziua învierii Domnului Isus (Ioan 20:1);
§Este ziua în care s-a pogorât Duhului Sfânt (Fapte 2:1-2);
§Comunitatea creștină de la început a considerat prima zi a săptămânii ca zi de închinare (Fapte 20:7; 1Cor. 16:2);
§Istoria Bisericii Primare (ex.Iustin Martirul, Tertulian – sec.II și III) menționează adunarea credincioșilor pentru închinare în prima zi a săptămânii.

Întrebări exegetice

În ce zi din săptămână a înviat Domnul Isus? (Ioan 20:1)

În ce zi a săptămânii s-a coborât Duhul Sfânt și ce făceau ucenicii Domnului atunci? (Fapte 2:1-4)

Care este odihna “ca cea de Sabat” la care se referă autorul epistolei aici și ce ar trebui să întreprindem noi în acest sens? (Evrei 4:1-11)

Întrebări aplicative

1. Ce asemănări și ce deosebiri există între Sabatul V.T. și Ziua Domnului?
2. Cum anume un creștin demonstrează că sfințește ziua de odihnă?
3. Ce descoperim în Isaia 58:13-14 despre scopul lui Dumnezeu cu privire la Sabat?

29. Septembrie – Ziua Domnului
Da o nota acestui articol

3 COMENTARII

  1. La textul de mai jos pot fi ad?ugate m?rturii din istoria bisericii care atest? faptul c? duminica era ziua în care cre?tinii se închinau.
    De ce cre?tinii au ca zi de închinare duminica

    1. De ce nu ?inem sâmb?ta?
    a) Dumnezeu a poruncit evreilor s? ?in? sabatul dar nu ?i neamurilor.
    Biblia ne arat? clar faptul c? pân? la darea Legii pe Sinai nu exist? nici m?car un indiciu al faptului c? Dumnezeu ar fi cerut sau ar fi a?teptat ca oamenii ale?i de El s? ?in? ziua de sabat. Nu exist? nici porunc? ?i nici referire la a?a ceva.
    Prima dat?, porunca ?inerii sabatului apare odat? cu darea Legii pe Sinai, atunci când Dumnezeu încheie un leg?mânt strict cu poporul evreu ?i cu urma?ii lor (nu cu neamurile.).
    “Domnul Dumnezeul nostru a încheiat cu noi un leg?mânt la Horeb. Nu cu p?rin?ii no?tri a încheiat Domnul leg?mântul acesta ci cu noi, care suntem to?i vii ast?zi aici.” (Deuteronom 5.2-3)
    “Copiii lui Israel s? p?zeasc? Sabatul, pr?znuindu-l, ei ?i urma?ii lor, ca un leg?mânt necurmat. Aceasta va fi între Mine ?i copiii lui Israel un semn ve?nic; c?ci în ?ase zile a f?cut Domnul cerurile ?i p?mântul, iar în ziua a ?aptea S-a odihnit ?i a r?suflat” (Exod 31:16″“17).
    “Adu-?i aminte c? ?i tu ai fost rob în ?ara Egiptului, ?i Domnul, Dumnezeul t?u, te-a scos din ea cu mân? tare ?i cu bra? întins: de aceea ?i-a poruncit Domnul, Dumnezeul t?u, s? ?ii ziua de odihn?” (Deuteronom 5:15).
    “Ei sunt israeli?i, au infierea, slava, leg?mintele, darea Legii, slujba dumnezeiasc?, f?g?duin?ele…” (Romani 9.4)
    Nu ne d? nimeni dreptul s? ne confund?m cu Israelul. Cre?tinii nu pot lua locul Israelului. Planurile lui Dumnezeu cu Israelul ca na?iune nu s-au terminat. Dac? cineva are totu?i preten?ia c? poate ?i trebuie s? ?in? sabatul a?a cum l-a poruncit Domnul lui Israel, atunci s? nu uite si urm?toarele aspecte:
    -“fiecare s? r?mân? la locul lui ?i în ziua a ?aptea nimeni s? nu ias? din locul în care se g?se?te.” (Exod 16.29)
    -“s? n-aprinzi foc în nici una din locuin?ele voastre în ziua Sabatului.” (Exod 35.3)
    -“cine va face vreo lucrare în ziua Sabatului va fi pedepsit cu moartea.” (Exod 31.15)
    În acela?i context în care Domnul a dat porunca Sabatului a dat ?i poruncile privitoare la modul în care acesta trebuie ?inut dar a poruncit ?i pedeapsa pentru cei care nu ?in Sabatul cum a poruncit El. Dac? vrem s? fim cinsti?i ?i corec?i, trebuie s? ?tim c? toate poruncile Domnului sunt la fel de importante ?i nu avem libertatea de a alege doar ce ne place.

    b) Chiar ?i cre?tinii dintre evrei nu mai trebuie s? ?in? Ziua a ?aptea.
    Da, Domnul a spus c? Sabatul trebuie ?inut de evrei ca un leg?mânt necurmat ?i c? Sabatul va fi între El ?i copiii lui Israel un semn ve?nic (Exod 31.16-17). Tot Dumnezeu îns? spune prin profetul Ieremia:
    “Iat? vin zile, zice Domnul când voi face cu casa lui Israel ?i cu casa lui Iuda un leg?mânt nou. Nu ca leg?mântul pe care l-am încheiat cu p?rin?ii lor în ziua când i-am apucat de mân? s?-i scot din ?ara Egiptului, leg?mânt pe care l-au c?lcat… “(Ieremia 31.31-32)
    În seara zilei în care Domnul Isus a fost vândut, atunci când a fost instituit? Cina Domnului, Însu?i Domnul Hristos a spus referitor la rodul vi?ei: “acesta este sângele Meu, sângele leg?mântului celui nou care se vars? pentru mul?i spre iertarea p?catelor.” (Matei 26.28)
    Noi cre?tinii trebuie s? în?elegem c? oricât de frumoas? ?i valoroas? este Legea dat? prin Moise, ea nu ne-a fost dat? nou?. Noi cre?tinii am intrat în leg?mânt cu Dumnezeu prin Domnul Isus Hristos, prin Jertfa Lui. S? nu uit?m superioritatea leg?mântului celui nou: Hristos mai mare decât Moise, Ierusalimul ?i nu Sinaiul, Harul mai bun decât Legea, credin?a mai bun? decât meritele. Trebuie s? fim consecven?i. Mai mult, Cuvântul Domnului nu ne las? în cea?? ci spune clar care este soarta vechiului leg?mânt:
    Evrei 8.7 dac? leg?mântul dintâi ar fi fost f?r? cusur, n-ar mai fi fost vorba s? fie înlocuit de un al doilea. …13 Prin faptul c? zice “un nou leg?mânt” a m?rturisit c? cel dintâi este vechi, ce a îmb?trânit este aproape de pieire.
    În concluzie, leg?mântul cel vechi a fost înlocuit. El nu mai este în vigoare. Nu pentru c? n-a fost bun ci din cauza omului care prin puterile proprii nu poate atinge standardul lui Dumnezeu. De fapt, vechiul leg?mânt a avut rolul lui ?i la vremea lui. El a preg?tit omul pentru a nou? etap? a planului lui Dumnezeu de mântuire, o treapt? mai sus- Harul prin Domnul Isus Hristos. (Ioan 1.17; Gal.5.4)

    c) Atâta timp cât eu tr?iesc în ascultare de Domnul Isus nu sunt sub pedeaps?
    Matei 12.1-8 ne prezint? un dialog important între Domnul Isus ?i farisei, un dialog pe tema sabatului. Fariseii îi acuza pe ucenicii Domnului Isus c? au înc?lcat sabatul prin faptul c?, de foame, au început s? smulg? spice de grâu, s? le frece ?i s? m?nânce. Domnul Isus îns? îi considera nevinova?i. Iat? argumentul Domnului:
    ,,Oare n’a?i citit ce a f?cut David, când a fl?mânzit, el ?i ceice erau împreun? cu el? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, ?i a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu -i era îng?duit s? le mãnînce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preo?ilor? 5 Sau n’a?i citit în Lege c?, în zilele de Sabat, preo?ii calc? Sabatul în Templu, ?i totu?i sunt nevinova?i? 6 Dar Eu vã spun cã aici este Unul mai mare decât Templul. 7 Dac? a?i fi ?tiut ce înseamn?: ,Milã voiesc, iar nu jertfe,` n’a?i fi osîndit pe ni?te nevinova?i. 8 C?ci Fiul omului este Domn ?i al Sabatului.“
    Domnul Isus este mai mare decât Templul ?i Domnul Isus este st?pân chiar ?i peste Sabat. El a dat Sabatul. ?i de fapt scopul Legii era s? ne aduc? la Hristos Domnul. Din moment ce noi am ajuns la Domnul Isus, fiind în slujba Lui nu putem fi acuza?i de nici o Lege, noi suntem nevinova?i.

    2. Adev?rata odihn? este Domnul Isus Hristos.
    Sfânta Scriptur? prin apostolul Pavel ?i autorul epistolei c?tre Evrei ne ajut? s? în?elegem mai bine rostul Legii ?i al vechiului leg?mânt; acestea trebuie interpretate prin prisma persoanei ?i lucr?rii Domnului Hristos, ca indicatoare spre Hristos ?i care nu au valoare în ele însele.
    Galateni 4.9-11 …dup? ce a?i fost cunoscu?i de Dumnezeu, cum v? mai întoarce?i iar??i la acele înv???turi încep?toare, slabe ?i s?r?c?cioase c?rora vre?i s? v? supune?i din nou? Voi p?zi?i zile, luni, vremi ?i ani. M? tem s? nu m? fi ostenit degeaba pentru voi.
    Evrei 10.1 Legea care are umbra bunurilor viitoare…
    Col.2-16-17 Nimeni dar s? nu v? judece cu privire la mâncare sau b?utur? sau cu privire la o zi de s?rb?toare, cu privire la o lun? nou? sau cu privire la o zi de Sabat care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos.
    Noi cre?tinii ?tim acum c? Templul ?i toate lucr?rile de acolo erau doar umbre, simboluri care î?i g?sesc împlinirea în Domnul Hristos. El este Marele Preot, El este jertfa, sângele Lui este mai important decât sângele animalelor de jertf?, perdeaua dinl?untrul Templului era de fapt trupul S?u (Evrei 10.20) dar chiar ?i odihna despre care se vorbea în acea zi de Sabat era tot un indicator c?tre Domnul Isus Hristos. Dac? Sabatul le-ar fi adus odihn?, dac? ?ara Canaanului le-ar fi dat odihn? n-ar mai vorbi autorul epistolei c?tre Evrei a?a:
    “R?mâne dar o odihn? ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. Fiindc? cine intr? în odihna Lui, se odihne?te ?i el de lucr?rile lui cum S-a odihnit Dumnezeu de lucr?rile Sale. S? ne gr?bim dar s? intr?m în odihna aceasta….” (Evrei 4.9-11)
    În care odihn? trebuie s? intr?m? Este o anumit? zi care d? odihna, este o ?ar??
    Domnul Isus a zis: “Veni?i la Mine to?i cei trudi?i ?i împov?ra?i ?i Eu v? voi da odihn?. Lua?i jugul Meu asupra voastr? ?i înv??a?i de la Mine c?ci Eu sunt blând ?i smerit cu inima ?i ve?i g?si odihn? pentru sufletele voastre.” (Matei 11.28-29)

    3. Dac? adev?rata odihn? nu este o zi ci Domnul Hristos, atunci ce este duminica pentru cre?tinism?
    Duminica nu este ziua de odihn? (în sensul sabatic) a cre?tinilor ci este ziua special? de închinare în care cre?tinii s?rb?toresc învierea Domnului ?i Mântuitorului nostru Isus Hristos. Ea î?i are originea în duminica învierii.
    Luca 24. 1, 13-15 În ziua întâi a s?pt?mânii, femeile acestea ?i altele împreun? cu ele au venit la m?rmânt dis de diminea??… În aceea?i zi, iat?, doi ucenici se duceau la un sat numit Emaus… Isus S-a apropiat ?i mergea pe drum împreun? cu ei.
    Ioan 20.1 În ziua dintâi a s?pt?mânii Maria Magdalena…19 în seara acelea?i zile, cea dintâi a s?pt?mânii
    Duminica este ziua de bucurie a cre?tinilor când Domnul Isus a biruit moartea.
    Ps.118.22-24 Piatra pe Care au lep?dat-o zidarii a ajuns s? fie pus? în capul unchiului cl?dirii. Domnul a f?cut lucrul acesta ?i este o minun??ie înaintea ochilor no?tri. Aceasta este ziua pe care a f?cut-o Domnul s? ne bucur?m ?i s? ne veselim în ea!
    Duminica este ziua în care a avut loc prima întâlnire cre?tin? (întâlnirea cu Hristosul înviat.)
    Duminica este ziua în care a avut loc na?terea Bisericii, coborârea Duhului Sfânt. (Levitic 23.15-16)
    Duminica este ziua în care g?sim c? ucenicii Domnului Isus se adunau:
    Fapte.20.7 În ziua dintâi a s?pt?mânii eram aduna?i laolalt? ca s? frângem pâinea…
    1Cor.16.2 În ziua dintâi a s?pt?mânii, fiecare din voi s? pun? deoparte acas? ce va putea, dup? câ?tigul lui…
    Apocalipsa 1.10 În ziua Domnului eram în Duhul…

    4. Obiec?ie: Dac? duminica este ziua de închinare a cre?tinilor, de ce în Faptele Apostolilor g?sim c? apostolul Pavel avea obicei s? mearg? în sinagog??
    Este adev?rat c? exist? câteva texte biblice care arat? lucrul acesta. Iat? un exemplu:
    Fapte.17.2-3 Pavel, dup? obiceiul s?u a intrat în sinagog?. Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi dovedind ?i l?murind c? Hristosul trebuia s? p?timeasc? ?i s? învie din mor?i. “?i acest Isus pe care vi-L propov?duiesc eu”-zicea el “este Hristosul.”
    Este important de observat: Unde s-a dus Pavel în ziua de Sabat? S-a dus la cre?tini? Nu! R?spunsul îl g?sim chiar în primul verset unde spune: “au venit în Tesalonic unde era o sinagog? a iudeilor.” (Fapte.17.1) Acum întrebarea este urm?toarea: dac? oamenii aceia erau iudei ?i de adunau sâmb?ta, Pavel ca s? vorbeasc? cu ei, în ce zi ar fi trebuit s? vin?? Normal c? sâmb?ta. Duminica nu i-ar fi g?sit. Deci Pavel mergea la ei sâmb?ta pentur c? doar atunci putea s?-i întâlneasc? pe to?i aduna?i.
    Un al doilea lucru important de observat este acela c? aici nu era o adunare de cre?tini ci de iudei. Ace?tia care se adunau sâmb?ta erau oameni care nu credeau în Domnul Isus (v.2) ?i tocmai de aceea apostolul Pavel s-a dus s? le arate c? erau gre?i?i ?i c? trebuia s? primeasc? pe Hristos Isus- Mesia.
    Înc? un lucru important este faptul c? apostolul Pavel mai de fiecare dat? a întâmpinat opozi?ie ?i chiar prigoan? din partea acelora la care el mergea în ziua de Sabat. Versetele urm?toare v.4-9 ne arat? c? majoritatea din cei vizita?i de apostol în ziua de Sabat au f?cut chiar o r?scoal? în cetate împotriva lui Pavel ?i a gazdei lui.
    Texte biblice de acest gen nu sunt deloc argumente în favoarea Sabatului ca zi de odihn? ci dimpotriv?- apostolii sunt în tab?ra opus?. De asemenea, trebuie s? nu uit?m c? Faptele Apostolilor este o carte de tranzi?ie, ea prezint? tranzi?ia de la iudaism la cre?tinism, o tranzi?ie lent? dar necesar? ?i real?. A?a se explic? de ce la începutul c?r?ii apostolii înc? mai sunt prezenta?i prin Templu sau pe la sinagogi. Spre final, cre?tinii sunt delimita?i clar de iudaism ?i de loca?urile lor de cult.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here