1 Petru 5:1-14 (1 Cor.4:1-2)
Scopul lecției: Să cunoaștem slujba care ne este încredințată și să descoperim modul în care o putem împlini.
Contextul lecției: Prin imperativele pe care le-a folosit apostolul Petru la încheierea primei sale epistole, descoperim modul în care trebuie să ne împlinim slujirea care ne-a fost încredințată. Dacă la începutul epistolei Petru se prezintă în calitatea sa de apostol, la încheierea epistolei el se prezintă în calitate de prezbiter (1 Petru 5:1), arătându-ne astfel că este unul dintre mai mulți slujitori.
Termenul grecesc pentru identificarea acestei slujiri este “presbuteros”, care este tradus prin “bătrân”(Fapte 20:17; 1 Tim.5:17; 1 Petru 5:1) sau “prezbiter” (1 Petru 5:1;Fapte 14:23; 15:22; 1Tim. 4:14; 2 Ioan 1:1). Acest termen apare deseori asociat sau interdependent cu termenul “episcopos” care este tradus prin “episcop” (Fapte 20:28; Fil. 1:1; 1 Tim. 3:1-2; 1 Petru2:25).
Urmărind contextul în care au fost folosiți acești termeni, descoperim că atunci când acest termen este tradus prin “bătrân”, este subliniată maturitatea (fizică sau spirituală), când este folosit termenul “episcop”, este subliniată responsabilitatea slujirii, iar când este tradus prin “prezbiter” este subliniată lucrarea ce urmează a fi împlinită.
Prin exemplul apostolului Petru și imperativele folosite, înțelegem că slujba de prezbiter nu este o poziție ierarhică sau o stare în care se așteptă slujirea (adică prezbiterilor să li se slujească), ci o responsabilitate ce solicită o implicare activă prin slujirea celorlalți.
Conținutul lecției: Urmărind sfaturile pe care apostolul Petru le dă celor antrenați în slujire, descoperim că:
1. Își împlinesc slujirea încredințată cei ce au o dedicare completă 1 Petru 5:1-2/a
Prin imperativele folosite, apostolul Petru nu se rezumă numai la a descrie slujba de prezbiter, ci arată și modul în care poate fi împlinită această slujire. Pentru a arăta ce implică acestă slujire el se prezintă pe sine ca “martor al patimilor lui Hristos” (1 Petru 5:1). Pentru că de la termenul “martus” pe care l-a folosit el provine termenul “martir”, înțelegem că cel ce este martor al patimilor lui Hristos nu este numai o persoană care vorbește despre suferințele Domnului, ci una care plătește același preț de suferință (1 Petru 5:1; Rom.8:17).
Atunci când îi îndeamnă pe cei ce au primit această slujire “păstoriți turma lui Dumnezeu care este sub paza voastră”, apostolul Petru arată slujirea pe care aceștia trebuie să o împlineacă, și anume: să hrănească și să păzească turma ce le-a fost încredințată (1 Petru 5:2/a; Ioan 10:1-21; Ioan 21:15-22). De aceea putem spune că pentru a împlini slujba încredințată cei credincioși trebuie să dovedească o implicare deplină pentru “mărturie” (a plăti prețul suferințelor), “hrănire” (a asigura hrana spirituală) și “pază” (a supraveghea și ocroti turma).
2. Își împlinesc slujirea încredințată cei ce au o motivațiecorectă 1 Petru 5:2/b-4
Pentru a arăta ce motivație trebuie să-i determine pe prezbiteri să-și împlinească slujirea, apostolul Petru prezintă un contrast între motivațiile greșite și cele corecte. Astfel, el îi îndeamnă pe prezbiteri să păstorească turma lui Dumnezeu nu de silă, ci de bună voie; nudupă bunul plac, ci după voia lui Dumnezeu; nu pentru câștig mârșav, ci cu daruire de sine; nu ca niște dictatori, ci ca niște slujitori vrednici de urmat (1 Petru 5:2/b-3).
Cea mai mare motivație pe care apostolul Petru o folosește este însă “cununa slavei”pe care cei ce și-au împlinit bine slujba o vor primi la arătarea lui Hristos (1 Petru 5:4; 2 Tim. 4:8; 1 Petru 1:4).
3. Își împlinesc slujirea încredințată cei ce au o atitudine concretă 1 Petru 5:5-14
Pentru a arăta ce atitudine trebuie să aibă cei credincioși în timpul slujirii, apostolul Petru poruncește: față de cei bătrâni “supunerea” (1 Petru 5:5), față de Dumnezeu “smerenia” (1 Petru 5:6), față de poverile vieții “eliberarea” (1 Petru 5:7), față de cursele diavolului “împotrivirea” (1 Petru 5:8-9).
În benedicția de la încheierea epistolei, apostolul Petru îi asigură pe cei credincioși de reușita slujirii (prin ajutorul lui Dumnezeu) (1 Petru 5:10-11), își prezintă colaboratorii (1 Petru 5:12-13) și le adresează salutul dragostei (1 Petru 5:14).
Întrebări pentrudiscuție:
1. Sub ce identitate se prezintă apostolul Petru la încheierea primei epistole ?
2. Cum definiți slujba de prezbiter ?
3. Care sunt responsabilitățile prezbiterilor ?
4. Ce motivații false pot fi întâlnite în împlinirea acestei slujiri ?
5. Ce răsplată a menționat apostolul Petru ca motivație corectă ?
6. Ce atitudine trebuie să aibă cei credincioși față de cursele diavolului ?
7. Ce ne dă garanția reușitei în împlinirea slujirii încredințate?
Pastor Dan Boingeanu
