Marcu 7:1-13;1Cor.15:1-5 (Apoc.22:18)
Contextul lecției:
Suficiența Scripturii se referă la faptul că Scriptura conține toate cuvintele pe care Dumnezeu a vrut ca poporul Lui să le aibă în fiecare stadiu al istoriei răscumpărării, iar în prezent Scriptura conține tot ce este necesar ca Dumnezeu să ne spună pentru a fi mântuiți, pentru a ne putea încrede în El în mod desăvârșit și pentru a putea asculta de El în mod desăvârșit (Grudem, p.130).
Cu alte cuvinte, Biblia conține tot ceea ce Dumnezeu a considerat că ne este necesar să ne comunice pentru mântuire, credință și trăire în ascultare de El.
Întrebări exegetice:
Ce autoritate în materie de credință respectau liderii religioși? (Mc. 7:1-5)
Cum a apreciat Isus încrederea pe care liderii religioși o aveau în datina bătrânilor? (Mc. 7:6-9)
Ce importanță acordă Isus Cuvântului lui Dumnezeu (ce a zis Moise)? (Mc. 7:10-13)
Ce considerație ar trebui să avem față de Evanghelie? (1Cor. 15:1-2)
În ce mod s-a raportat Hristos Scripturii? (1 Cor. 15:3-5)
Întrebări aplicative:
În ce sens consideră baptiștii că “˜nu avem nevoie de Tradiție’?
Dacă Scriptura conține tot ceea ce avem nevoie pentru mântuire, credință și trăire, care este rolul următoarelor în a descoperi voia lui Dumnezeu pentru viața noastră : predici, sfatul altora, cugetul, sentimentele noastre, schimbările de circumstanțe, vise, descoperiri?
Pastor Dr. Boingeanu Corneliu, după materialul publicat pe pagina www.betel.ro