15 Iunie ““ Divinizarea omului ““ umanism

Genesa 11:1-9; Fapte 2:1-21 (1 Ioan 4:2)

Scopul lecției: Să înțelegem ce este umanismul, care au fost formele în care acesta s-a manifestat în trecut și prin care provoacă lumea de astăzi și modul în care putem trăi stăpâniți de Duhul Sfânt, pentru ca în viața noastră să fie înălțat Hristos.

Conținutul lecției: Umanismul este un curent filozofic ce-l pune pe om și valorile umane mai presus de orice. Acest mod de gândire presupune căutarea adevărului și a mântuirii prin mijloace și resurse umane, excluzându-L pe Dumnezeu. Această manifestare este evidentă mai ales în trăirea practică, deoarece omul a ajuns să fie mândru de sine, să trăiască doar pentru el însuși și pentru lucrurile de aici și de acum.

Turnul Babel a fost prima încercare de instituire a unui sistem unic de guvernare mondială, în care omul și-a căutat salvarea și prosperitatea materială fără de Dumnezeu.

Așa cum afirmă tradiția evreiască, la 500 de ani după potop, Nimrod, un mare conducător al vremii, s-a proclamat a fi dumnezeu. El a reușit să-i facă să creadă pe cei din vremea lui că fericirea și bunăstarea nu se datorează lui Dumnezeu, ci este rezultatul propriilor eforturi. Mânați de acest gând de mândrie, aceștia s-au angajat în a construi Turnul Babel, care, dincolo de a fi o cetate de scăpare, a devenit un semn al aroganței și un mod de rebeliune împotriva lui Dumnezeu.

Același spirit este întâlnit și la Nebucadnețar, care, considerându-se a fi dumnezeu, i-a chemat pe toți cei din vremea lui să se închine în fața unui chip ce-l reprezenta, înălțat în valea Dura (Dan.4:28-30). Bolnav de iubirea de sine, el și-a atribuit toate realizările imperiului (Dan.4:29-30).

Cu aceeași provocare, diavolul va confrunta lumea și înaintea venirii Domnului Isus. Pentru că învățătura fundamentală a mișcării New Age este divinizarea omului, umanismul a atins astăzi dimensiuni globale. O confirmare a acestei realități este faptul că mai mult ca oricând, egocentrismul a atins astăzi cote maxime, antrenându-i pe oameni în plăceri și păcate prin care își caută împlinirea personală. O dovadă a reînvierii sistemului păgân este și mărturia clădirii Parlamentului European, ce are înfățișarea Turnului Babel neterminat!

Conținutul lecției: În lecția biblică de astăzi studiem două pasaje biblice ce ne prezintă în contrast două momente cruciale din istoria omenirii. În cel dintâi ( Gen.11:1-9), este prezentat momentul în care Dumnezeu a încurcat limba oamenilor ca o pedeapsă pentru mândria și aroganța de care aceștia au ajuns să fie stăpâniți, iar în cel de-al doilea (Fapte2:1-21), momentul în care Dumnezeu a dat oamenilor abilitatea de a vorbi în limbi noi, prin prezența și lucrarea Duhului Sfânt.

1. Omul plin de sine însuși (Gen. 11:1-9)

Urmărind adevărurile prezentate de acest pasaj biblic, descoperim că omul plin de el însuși hotărăște fără Dumnezeu (Gen.11:3) și contează doar pe eforturi personale (Gen.11:4), sfidând pe Dumnezeu (Gen.11:4).

Atunci când oamenii din timpul lui Nimrod au hotărât, spunând: “Haidem, să ne zidim o cetate și un turn al cărui vârf să atingă cerul”, prin această declarație ei pun în lumină nu numai megalomania proiectelor la care s-au angajat, ci și atitudinea lor sfidătoare la adresa judecății lui Dumnezeu, care, în trecut, a nimicit lumea din timpul lui Noe prin potop.

Pentru că nu și-au căutat salvarea prin pocăință și ascultare de Dumnezeu, aceștia au hotărât să construiască un turn care să fie mai înalt decât înălțimea apei cu care Dumnezeu ar mai “îndrăzni” sa-i judece. Prin această hotărâre, ei s-au luat la întrecere cu Dumnezeu, fiind gata sa spună: noi vom face un turn mai înalt decât apa pe care este în stare Dumnezeu să o trimită pentru judecată (Gen.11:4).

Declarația “să ne facem un nume” arată că omul plin de el însuși se înalță pe sine, iar faptul că au hotărât să rămână în câmpiile Șinearului dovedește împotrivirea lor față de planului lui Dumnezeu, care a dorit ca omul să umple pământul ( Gen.1:28; 11:4, 11:4, 9)

Deși pentru o vreme pare să aibă reușită, omul plin de sine nu poate scăpa de judecata lui Dumnezeu (Gen.11:5-6).

Dacă în acest pasaj este menționată de două ori declarația “haidem!”, ce exprimă acțiunile pe care ei s-au angajat să le împlinească (Gen11:3-4), tot efortul oamenilor este zadarnic atunci când Dumnezeu spune “haidem”, (Gen.11:7), pentru că El are ultimul cuvânt!

Intervenția divină nu arată însă că Dumnezeu ar fi împotriva unității sau a progresului, ci mai degrabă confirmă faptul că toți cei ce hotărăsc și lucrează fără El, nu au nici o șansă de reușită. Deși încurcarea limbilor a fost pentru moment o formă de pedeapsă, pentru rasa umană aceasta a fost o binecuvântare, deoarece în urma acestei intervenții divine omul s-a răspândit pe toată fața pământului, conform planului lui Dumnezeu.(Gen.11:8-9).

2. Omul plin de Duhul Sfânt (Fapte 2:1-21)

În contrast cu imaginea omului plin de sine, pasajul biblic ce prezintă evenimentul Rusaliilor ne descoperă imaginea omului plin de Duhul lui Dumnezeu. Această experiență a plinătății au trăit-o ucenicii Domnului Isus, chiar din ziua când s-a pogorât Duhul Sfânt. Această umplere cu prezența Duhului Sfânt a fost posibilă pentru că ei au așteptat împlinirea făgăduinței făcute de Domnul Isus cu credință, ascultare, unitate și rugăciune ( Luca 24:49-53; Fapte. 1:12-26).

Urmărind ceea ce s-a petrecut în ziua Rusaliilor descoperim că omul plin de Duhul lui Dumnezeu are o vorbire nouă. Dacă la Babel Dumnezeu a încurcat limba oamenilor, la Rusalii s-a petrecut reversul acestei situații. Acest fapt arată că Dumnezeu poate să dea omului noi abilități, prin care a restaurată judecata anterioară.(Fapte 2:4)

Limbile rusaliene au fost limbi înțelese, deoarece acestea au creat surpriza martorilor prezenți. Aceștia nu s-au mirat de faptul că cei din Galileea vorbeau ceva ce nimeni nu putea înțelege, ci de faptul că toți cei ce vorbeau înainte aceeași limbă le vorbeau acum în limbile și dialectele tuturor națiunilor prezente la Ierusalim, potrivit cu limba lor maternă (Fapte. 2:5-12).

Prin afirmația:”…îi auzim vorbind în limbile noastre lucruri minunate ale lui Dumnezeu” (Fapte.2:11), cei ce i-au ascultat pe apostoli au confirmat că au perceput mesajul transmis, iar prin întrebarea ” Fraților, ce să facem?”(Fapte 2:37) au arătat că față de ce li s-a spus au o mare responsabilitate. Schimbarea ce a urmat în viața celor ce i-au auzit pe apostoli vorbind în limbi arată că ei au auzit mesajul, l-au înțeles și au fost gata să-l pună în practică. Aceștia n-au plecat în confuzie, așa cum s-a întâmplat la Babel, ci, luminați de Cuvântul Scripturii și înoiți de Duhul Sfânt, s-au alăturat ucenicilor, făcând ca numărul acestora să crească cu aproape 3000 de suflete care L-au mărturisit pe Domnul prin botez (Fapte 2:41).

Acest fapt ne arată că omul plin de Duhul Sfînt trăiește o viață nouă, înțelege, aplică și proclamă Evanghelia, înălțându-L pe Hristos (Fapte.2:14-21). Acest fapt este deosebit de evident în predica apostolului Petru, care nu se mai vede pe sine, ci aplică corect spusele lui David și Îl înalță pe Domnul Isus (Fapte.2:22-36).

Întrebări pentru discuție:

1. Cum explicați umanismul ?
2. De ce credeți că omul luptă să ia locul lui Dumnezeu?
3. Cum explicați că această supraestimare a ființei umane este un atac al diavolului?
4. Care dintre lucrurile ce-i identifică pe oamenii din generația lui Nimrod arată că aceștia erau plini de ei înșiși ?
5. Care dintre manifestările mândriei acestor oameni, sau a lui Nebucadnețar, este mai frecventă astăzi?
6. Care sunt mărturiile ce-i identifică pe oamenii plini de Duhul Sfânt?
7. Ce ar trebui să faci ca în viața ta și a bisericii tale să fie înălțat mai mult Hristos?

Pastor Dan Boingeanu