““ Ef.2:1-9 (Ef.2:8)
Definiție: Mântuirea este scăparea omului de sub urmările călcării legilor divine (Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Baptist). Este actul suveran al lui Dumnezeu prin care păcătosul care crede este declarat drept în fața Lui, prin lucrarea de la cruce a lui Isus Hristos.
Înțelegerea mântuirii în diferitele grupări creștine
În ortodoxie, mântuirea constă în eliberarea omului de consecințele căderii în păcat și, pe de altă parte, în refacerea comuniunii omului cu Dumnezeu prin îndumnezeire (unirea cu Hristos). Este un proces de durată, botezul fiind prima treaptă. Alte trepte: împărtășania, rugăciunea, faptele bune, dragostea pentru semeni.
În catolicism, mântuirea este un act juridic prin care este satisfăcută dreptatea lui Dumnezeu. Jertfa lui Hristos este capabilă să ispășească păcatele lumii și să îi facă pe oameni sfinți, vrednici de iubirea lui Dumnezeu. Este harul Domnului, dar omul trebuie să facă și fapte pentru a dobândi justificarea finală.
În protestantism, mântuirea este un act juridic de substituire prin care suntem declarați legal drepți înaintea lui Dumnezeu pe baza jertfei lui Isus Hristos, prin credința noastră în El, nu prin fapte. Jertfa lui Hristos ne răscumpără din starea de păcat, face ispășire pentru noi în fața Tatălui (suntem iertați, scoși de sub pedeapsă) și ni se atribuie dreptatea lui Dumnezeu (suntem îndreptățiți).
Sensurile conceptului de mântuire în Noul Testament
În Noul Testament, mântuirea este prin har. Este lucrarea lui Dumnezeu; omul păcătos nu se poate mântui singur. Suntem justificați (îndreptățiți) datorită vieții, morții și învierii lui Hristos, atunci când Îl acceptăm prin credință.
Spre deosebire de neprihănirea care se putea obține în vechime doar prin respectarea Legii și ascultarea de cuvîntul vestit prin profeți, justificarea (îndreptățirea) în Noul Legământ :
-nu se face prin Lege, doar prin credința în Hristos (Rom.3:27-28; Rom.10:10);
-este pentru toți oamenii care Îl acceptă pe Hristos ca Domn și Mântuitor (Ioan 1:12; 3:16; Tit 2:11; 1Ioan 2:2);
– este datorită harului, nu prin faptele noastre (Fapte 15:11; Rom.3:24; Efes.2:8).
Mântuirea – eveniment sau proces?
Eveniment:Luca 7:50 la fel cu Marcu 10:52, Luca 8:48 etc; Fapte 16:31; Efes.2:5; Efes.2:8; 2Tim.2:9; Tit 3:5 ,
dar și proces: Matei 10:22; 1Petru 2:2; 2Petru 3:15; Filip.2:12.
Aspectul trecut, prezent și viitor al mântuirii
Trecut:– noi eram morți în greșeli și în păcate, trăind în neascultare și egocentrism (Efes.2:1-3; Col.2:13; Tit 3:3);
– Dumnezeu a pregătit lucrarea de mântuire a noastră prin Hristos( Rom.3:25; Efes.2:4-7)
Prezent: -suntem mântuiți (justificați) prin har, pe baza credinței – Efes.2:8; suntem într-un proces de sfințire Rom.6:12-13; Evrei 12:14; suntem înfiați în familia lui Dumnezeu Gal.4:4-7; 1Ioan 3:1;
-avem pace cu Dumnezeu (Rom.5:1), avem dragostea Lui (Rom.5:5), avem intrare liberă la Tatăl (Efes.2:18), suntem așezați în locurile cerești, de drept (Efes.2:6), avem siguranța mântuirii (Rom.8:16)
Viitor: -când va reveni, Hristos va aduce mântuirea celor ce-L așteaptă – Evrei 9:28;
-vom fi înviați (Rom.8:11) și glorificați (1Cor.15:49,51-52).
Întrebări exegetice
1. Cum este privită starea omului ce trăiește în păcat, fără Dumnezeu? (Ef. 2:1-3)
2. Cine a luat decizia cu privire la mântuirea oamenilor și cum au fost aduși la viață păcătoșii? (Ef. 2:4-9)
3. Care este statutul și poziția păcătoșilor înviați împreună cu Hristos? (Ef. 2:6)
4. Pe ce bază sunt iertați păcătoșii? (Ef. 2:8-9)
Întrebări aplicative
1. Ești mântuit? Dacă da, ce ai făcut pentru a obține mântuirea? Dacă nu, ce crezi că ai de făcut pentru a fi mântuit?
2. De ce este mântuirea atât de scumpă, deși este oferită gratuit?
3. Ce putem face noi pentru mântuirea altora?
4. Suntem pregătiți să răspundem celor care întreabă: “Ce trebuie să fac pentru a fi mântuit?”
