08 August ““ Filip ““ exemplul unui evanghelist

0
55

Fapte 8:1-13 (2 Timotei 4:5)

Scopul lecției: Să cunoaștem slujirea lui Filip și să descoperim ce factori îl califică pentru a fi exemplul unui evanghelist.

Contextul lecției:Studiind primele capitole ale cărții Faptele Apostolilor am descoperit modul în care s-a născut Biserica, caracteristicile Bisericii Primare, felul în care s-a răspândit Evanghelia în Ierusalim și în Iudeea și problemele cu care s-a confruntat Biserica chiar din vremea începuturilor. În această perioadă a apărut cu proeminență slujirea apostolilor Petru și Ioan și a primului martir, Ștefan.

Relatările menționate începând cu capitolul 8 al cărții Faptele Apostolilor ne arată însă cum a depășit Evanghelia granițele Ierusalimului și ale Iudeii, cucerind Samaria și apoi, teritoriu după teritoriu, înaintând spre marginile pământului. Răspândirea Evangheliei a urmat întocmai strategia anunțată de Domnul Isus, care a spus ucenicilor Săi:”..voi veți primi o putere, când se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria, și până la marginile pământului” (Fapte 1:8).

Moartea lui Ștefan și prigoana care a urmat sub conducerea lui Saul ne arată că înaintarea Evangheliei s-a făcut cu preț de sânge, iar împotrivirea față de Evanghelie a fost mereu crescândă.

Conținutul lecției: După moartea lui Ștefan, care și-a încheiat slujirea plătind cu prețul vieții apărarea Adevărului, Dumnezeu a ridicat un nou slujitor, pe care l-a folosit cu o deosebită putere, pentru ca Evanghelia să ajungă în Samaria. Urmărind viața și slujirea lui Filip, descoperim :

1. Cadrul în care Filip a vestit Evanghelia Fapte 8:1-3

Moartea lui Ștefan a fost urmată de o mare prigoană declanșată împotriva Bisericii din Ierusalim. Cel ce a condus această prigoană era tânărul Saul. Acesta s-a născut în Tarsul Ciliciei (Fapte 22:3), era evreu (2 Corinteni 11:22; Filipeni 3:5), fiul unui fariseu (Fapte 23:6), avea cetățenie romană (Fapte 16:37; 22:25-28), a studiat la picioarele lui Gamaliel (Fapte 22:3) și era plin de râvnă pentru Lege (Filipeni 3:6). Această râvnă față de Lege l-a însuflețit pe Saul să lupte împotriva creștinilor fără a avea mustrări de conștiință,  fiindcă în acest fel el considera că slujește de fapt lui Dumnezeu (Fapte 26:9;1 Timotei 1:13).

Termenul folosit de evanghelistul Luca pentru a descrie acțiunile lui Saul este “lumainomai“, care înseamnă atrocitate, prăpăd, dezastru, sau baie de sânge, termen folosit deseori pentru a descrie cruzimea cu care un animal sălbatic își devorează prada. În înverșunarea sa, Saul a arestat bărbați și femei (Fapte 8:3; 22:4), s-a ridicat împotriva creștinilor în case, la templu și i-a căutat chiar și în cetățile străine (Fapte 8:3; 22:19; 26:10-11), silindu-i să hulescă sau aruncându-i în temniță și condamnându-i la moarte pe toți aceia ce rămâneau statornici în credință (Fapte 8:3; 22:4;19; 26:11).

Cu toate că aceste împrejurări nu erau prielnice pentru vestirea Evangheliei, membrii Bisericii din Ierusalim s-au împrăștiat în toată Iudeea și Samaria și au continuat să propovăduiascăCuvântul lui Dumnezeu în fiecare localitate în care au ajuns (Fapte 8:4).

2. Modul în care Filip a vestit Evanghelia Fapte 8:5-7

Prigoana îngăduită de Dumnezeu pentru Biserica din Ierusalim a fost calea prin care credincioșii din Biserica Primară au fost siliți să se angajeze în misiune, împlinind astfel planul lui Dumnezeu pentru răspândirea Evangheliei. Ajunși în cetățile Iudeii și ale Samariei, aceștia au semănat Cuvântul lui Dumnezeu, mergând din loc în loc și propovăduindu-L pe Cristos, întăreaumesajul Evangheliei cu mărturia vieții și cu minunile pe care le făceau în numele Domnului Isus. Între acești slujitori apare cu proeminență Filip.

Filip, unul dintre cei șapte diaconi aleși de Biserică pentru a sluji la mese, avea o bună mărturie și era plin de Duhul Sfânt și de înțelepciune (Fapte 6:3). Când slujba la care a fost chemat a încetat, datorită faptului că membrii bisericii s-au împrăștiat, el și-a continuat slujirea, fiind folosit de Dumnezeu pentru evanghelizare. Urmărind felul în care și-a împlinit această nouă slujire descoperim că Filip poate fi un examplu privind atât evanghelizarea publică cât și cea personală.

În evanghelizarea publică desfășurată în Samaria Filip a propovăduit pe Cristos (o evanghelie curată), a înfăptuit semne și minuni (a demonstrat public puterea Evangheliei), a îndrumat la credință (a accentuat esența Evangheliei) și a botezat atât bărbați cât și femei (a aplicat practic cerința Evangheliei).

În evanghelizarea personală, Filip a fost atent la călăuzirea lui Dumnezeu (Fapte 8:26), a acționat în grabă (Fapte 8:27-29), s-a acomodat realității (Fapte 8:28-33), a folosit ocazia(Fapte 35), a prezentat pe Cristos (Fapte 8:35/b), a condus la credință (Fapte 8:37) și a împlinit Evanghelia (Fapte 8:38).

3. Succesul pe care l-a avut Filip vestind Evanghelia Fapte 8:8-13

Slujirea lui Filip a generat o nouă trezire spirituală în Samaria (Ioan 4:27-42; Fapte 8:6-8; 12-13), a făcut de rușine puterea întunericului (demascarea lui Simon ““ Fapte 8:9-13; 18-24) și a condus la credință pe ministrul de finanțe al Etiopiei (Fapte 8:27;39).

Întrebări pentru discuții:

1. Ce urmări a avut moartea lui Ștefan ?
2. Cine a condus persecuția îndreptată împotriva Bisericii din Ierusalim?
3. Ce atitudine au avut membrii Bisericii din Ierusalim în mijlocul persecuției ?
4. Ce mărturii îl autentifică pe Filip ca fiind un exemplu privind evanghelizarea publică?
5. De ce poate fi Filip un exemplu și în evanghelizarea personală ?
6. Ce mărturii arată că Filip a fost un evanghelist plin de succes ?
7. De ce se implică tot mai puțini membri din bisericile de astăzi în evanghelizare ?

Pastor Dan Boingeanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.