Ilie

2
1358

Obosit de drum si cale
Prafuit si ars de soare
Cu pasi lancezind de sete
Si cu fruntea in sudoare,

Cu o inima zdrobita
De asa lunga carare,
Un profet isi plangea viata
Fiind cuprins de intristare.

Isi dorea ca firul vietii
Sa se rupa mai curand
Asa se gandea Ilie
Pe cararea lui mergand.

Isi zicea: Cu siguranta
Ca mi-am ispravit lucrarea
Domnu-si va trimite sluga
Poate ca sa-mi ia suflarea.

Dar cum pestera din munte
I-a fost mai la indemana
Peste noaptea fara stele
Hotara-se sa ramana.

Ca sa-si odihneasca-n tihna
Ale sale madulare
Macinate de tristete
Si de-atata disperare

Si pe cand in firul mintii
Frica semana durere
Ca o usurare sfanta
Datatoare de putere

Deodat-aude-o soapta
Sub aceasta sfanta glie
Domnul i-a vorbit pe nume
CE FACI TU AICI, ILIE?

Doamne, am fost plin de ravna
Pentru Numele Tau mare
Pentru fii lui Israel
Ce urasc a Ta Lucrare,

Si am cautat in multe,
Si am invatat mereu,
Sa le-arat ca numai unul
Singur, TU esti Dumnezeu.

Dar ce incapatanare
Cata ura pe Pamant,
Doamne, au sfaramat altare
Si-au rupt Sfantul Legamant

Ti-au ucis robii proorocii,
Ziua in amiaza mare,
Si din cati ai avut Doamne,
Numai eu stau in picioare.

-O Ilie, ce durere
Scoala, du-te si sa stii
Ca mai am inca in slujba
Fara tine sapte mii.

Care n-au imbratisat Baal-ul
Nici nu i s-au inchinat
Nu i-au daruit podoabe
Si nici nu l-au sarutat.

…Strabatind Calea Credintei
Cand privesti, in rand, sunt multi
Ce iubesc Sfanta Lucrare
Si doresc a fi vazuti.

Cand te zbati in deznadejde
Si esti greu legat de glie
Vine Domnul si te-ntreaba
-Ce faci tu aici Ilie?

Vezi, Inca mai ai de lucru
Fii treaz, nu descuraja
Inca e nevoie mare
De marturisirea ta.

Scoala-te dar, lumineaza
Fi in noapte o faclie
Nu cumva sa zici si tu
Cum a zis atunci Ilie.

Chiar de esti lovit pe cale
Chiar de nu mai ai cuvinte
Cand esti pus la incercare
Pentru lucrurile sfinte,

Poate tu atunci duci steagul,
Ce in mana ta il tii
Iar in jurul tau crestine,
Sunt multimi de mii si mii.

Iesi din pestera-ntristarii,
N-auzi murmurul cum vine?
N-auzi Glasul ce te-ntreaba
CE FACI TU AICI, CRESTINE?

Amin

2 COMENTARII

  1. “Ce faci tu aici, Ilie?” întreab? Cuvântul Sfânt.
    “Doamne, am fost plin de râvn?, plin de dragoste ?i-avânt
    Pentru Tine, Domn al Slavei! ?i acum copiii T?i,
    Au p?r?sit leg?mântul, altarele-au sf?râmat,
    Pe proorocii T?i, o, Doamne, nimenea nu i-a cru?at!
    Am r?mas numai eu singur, Doamne, dintr-atâtea mii…
    ?i caut? s?-mi ia via?a… Lâng? Tine s? m? ?ii!”

    “O, Ilie! Hai pe munte! Ie?i din pe?tera adânc?,
    Vino ca s? st?m de vorb?, stai cu Mine-aici pe Stânc?!”
    ?i susurul blând, sub?ire, la ureche i-a ajuns,
    Când l-a auzit, Ilie, imediat a dat r?spuns:
    “Am r?mas numai eu singur, Doamne, înaintea Ta…
    To?i proorocii-au fost uci?i de Ahab ?i Izabela
    ?i-acum sânt pe urma mea ?i îmi amenin?? via?a!
    Dumnezeule, Te-ndur?… Vreau ca ast?zi s?-?i v?d Fa?a!
    Stau în pe?tera adânc?, m? hr?nesc doar cu suspin…
    Am dorit Lucrarea-?i Sfânt? în poporul T?u! Amin!
    S? cunoasc? fiecare c? e?ti Singur Dumnezeu,
    Sfânt ?i Viu ?i-Atotputernic! ?i-al T?u slujitor, sunt eu!
    Dar când prin puterea-?i mare le-am pus p?catul în fa??
    ?i-am chemat pe fiecare la sfin?ire-n a lui via??,
    M-au amenin?at cu moartea! Dumnezeule cel Bun…
    Spune-mi, unde s? m-ascund, ca s? scap de-acest taifun?”

    Glasul Domnului vorbe?te prin susurul blând, sub?ire:
    “Pentru ce te temi, Ilie? N-am fost oare Eu cu tine?
    N-am oprit ploaia din ceruri ?i n-am dat când m-ai chemat?
    De ce stai aici, Ilie? E?ti a?a de întristat?
    Nu am fost oare cu tine, când la to?i am ar?tat
    C? sunt Dumnezeu Puternic, Viu ?i Sfânt cu-adev?rat?
    De-un Ahab ?i-o Izabel?, tu te temi acum, Ilie?
    De ce ?i-ai dorit tu moartea, sub ienup?r în pustie?
    Oare unde ?i-e credin?a prin care f?ceai minuni?
    EU nu m-am schimbat, Ilie… Dau r?spuns la rug?ciuni!
    Înt?resc pe to?i aceia care-n lucrul Meu se-avânt?
    ?i în rug? ?i-n lucrare EU le dau putere Sfânt?!
    ?i tu zici c-ai r?mas singur… ?apte mii Eu mi-am p?strat,
    Ce în fa?a lui Baal ochii ei nu ?i-au plecat,
    Chipul lui n-au s?rutat!
    Un Ahab ?i-o Izabel? nu are ce s? le fac?!
    Hai, ridic?-te acuma ?i-?i voi da din Stanc?, Ap?!
    S? fii înt?rit în lucrul ce ?i l-am încredin?at!
    ?i s? ?tii c?, EU sunt Domnul Viu ?i Sfânt cu-adev?rat!”

    ———–

    Tot la fel suntem ?i noi, ca Ilie-odinioar?,
    Când trecem prin greu, nevoi, când pustia ne-nconjoar?,
    Ne sim?im str?ini ?i singuri, de furtun? istovi?i!
    Ne las?m descuraja?i… ?i ne credem p?r?si?i!
    S? ie?im, s-avem credin??, îndr?zneal?-n Fa?a LUI!
    Teama s? nu ne cuprind? de vr?jma?ii Domnului!
    Dumnezeu d? r?spl?tire celor care-s curajo?i
    ?i-n lucrarea LUI se-avânt?… ?i nu sunt deloc frico?i!
    Fra?ii mei, l?sa?i azi somnul ?i pe?tera din pustie…
    Merge?i, lucra?i pentru Domnul în puterea lui Ilie!

    amin!
    29.05.2013

  2. imi plac foarte mult melodiile tale.
    DOMNUL VA DUCE LA BUN SFARSIT CE A INCEPUT CU TINE!
    El sa iti dea putere sa continui si sa nu te lasi!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.