Eli – Eli

2
74

inspirat din Psalmul 22

Ca apa ce se scurge am ajuns
Si oasele mi se despart si iara
Astept sa-mi dai din ceruri un raspuns
si inima Mi s-a facut de ceara.

Mi se topeste inlauntrul Meu
Puterea ca si lutul se usuca
tarana mortii Ma apasa greu…
Dar cine este crucea sa mi-o duca.

Cand Ma-nconjoara haitele de câini –
Nelegiuiti ce dau si dau târcoale –
Piroanele Mi s-au infipt în mâini
Si parca si orbitele Mi-s goale…

Ei insa Ma pandesc si Ma privesc
Cu zambet rau si inima trufasa
Si hainele-ntre ei le împartesc
Si trag acum la sorti pentru camasa.

Dar, Doamne, Tu, Tu nu Te-ndeparta
Si vino-n ajutorul Meu degraba,
Tu, Doamne, care esti taria Mea,
Indura-Te, ca Mi-e faptura slaba.

Nu Ma lasa de hrana pentru lei,
De ghearele acestor caini Ma scapa
Doar va veni o zi si pentru ei
Cand o sa bea otet în loc de apa.

Eu despre Tine spune-voi la frati,
Te-oi lauda in mijloc de-adunare,
Uitati-va si va cutremurati
Ca nimeni nu mai este-atat de mare.

Iar cei saraci vor fi atunci satui,
Vor lauda si vor slavi pe Domnul
Si Iti vor spune Numele oricui
Uitand pentru vecie ce e somnul.

Toti cei puternici vor marturisi
Despre dreptatea Ta, despre lumina
Si despre Tine, Doamne vor vesti
La cei ce dupa dansii au sa vina…

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.