“Domnul”¦ Își ascunde Fața “¦ În El îmi pun încrederea” (Isaia 8:17)
ți se pare că Dumnezeu e departe? Floyd McCIung scrie: “Te trezești într-o dimineață și vezi că toate “gândurile tale duhovnicești” au dispărut. Te rogi, dar nu se întâmplă nimic. Îl mustri pe diavol, dar nu se schimbă nimic. Treci la disciplină spirituală, îi pui pe prieteni să se roage pentru tine, mărturisești toate păcatele la care te poți gândi, apoi îți ceri iertare pe rând de la toți pe care îi știi.
Postești; tot nimic. Începi să te întrebi cât va dura acest întuneric spiritual. Ai impresia că rugăciunile tale se lovesc de tavan. În cea mai aprigă frustrare, strigi: “Cu ce am greșit?” Toate acestea fac parte din procesul testării și maturizării prieteniei tale cu Dumnezeu. Toți trecem prin așa ceva. E dureros, însă e absolut vital pentru creșterea în credință.
Dumnezeu e mereu prezent, chiar și când nu-ți dai seama. Prezența Lui e prea profundă ca să fie măsurată de intelect sau de emoții. Pe El îl interesează mai mult să crezi în El decât să-L simți. “Fără credință este cu neputință să fim plăcuți Lui!” (Evrei 11:6).
Poate întrebi: “Atunci ce am de făcut?” Isaia răspunde: “Domnul “¦ Își ascunde Fața “¦ În El îmi pun încrederea”. Nu scăpa din vedere dragostea neschimbătoare a lui Dumnezeu și credincioșia Lui. Agață-te de promisiunile Lui. În vremuri de uscăciune spirituală, bazează-te pe Cuvântul Său și nu pe sentimentele tale.
Înțelege că El te conduce spre un nivel mai profund de maturitate. Orice prietenie fundamentată doar pe emoții e pe bună dreptate superficială. Așa că nu te simți deranjat de necaz ““ harul lui Dumnezeu mai există încă! El e cu tine chiar și atunci când nu-L simți.
Cuvântul pentru tine astăzi este acesta: “Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi” (Evrei 13:5).
