“Vâ îndemn “¦ să fiți uniți în chip desăvârșit într-un gând și o simțire” (1 Corinteni 1:10)
Înțelegerea între oamei necesită mai mult decât îngăduință, e nevoie de cooperare. Așa că asigură-te că validezi sentimentele celuilalt! Nu încerca niciodată să convingi pe cineva că nu simte așa. Ascultă fără să fit defensiv și dă din cap în semn că înțelegi ““ chiar dacă nu ești de acord. Sentimentele nu sunt totdeauna adevărate sau logice, dar până nu le-ai validat, nu ajungi nicăieri.
David a spus: “Când mi se amăra inima “¦ eram prost” (Psalmul 73:21-22). Cu toții reacționăm urât când suntem răniți. Dar Solomon a spus: “înțelepciunea face pe om răbdător, și este o cinste pentru el să uite greșelile” (Proverbe 19:11). Când ești dispus să empatizezi cu sentimentele cuiva, lucrul acesta spune: “îmi pasă de relația noastră mai mult decât de diferentele dintre noi; tu contezi pentru mine”. Da, e un sacrificiu să înduri răbdător mânia cuiva, mai ales când este nefondată. Dar nu uita, asta face Domnul Isus pentru tine! înțelegerea unii cu alții presupune să-ți mărturisești vina. Domnul Isus a spus: “scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoți paiul din ochiul fratelui tău” (Matei 7:5).
De vreme ce toți avem pete negre, pune un prieten să te ajute să-ți evaluezi atitudinile și faptele înainte de a te întâlni cu cealaltă persoană. Întreabă-L pe Dumnezeu: “Fac eu parte din problemă? Sunt eu nerealist, insensibil sau prea sensibil?” Mărturisirea este o unealtă puternică! Când poți să-ți recunoști propriile slăbiciuni, mânia celuilalt se risipește pentru că el nu se așteaptă să fii defensiv. Nu căuta scuze și nu da vina pe celălalt, ci recunoaște-ți partea, Poate spui: “E greu să faci așa ceva!” Da, dar Dumnezeu “ne-a încredințat slujba împăcării” (2 Corinteni 5:18).
