„Să-l primiți pentru Mine de la orice om care-l va da cu tragere de inimă” (Exodul 25:2)
Poporul lui Dumnezeu avea deja tot ce era necesar pentru construirea cortului. Așa că, Moise s-a dus la Dumnezeu ca să-i ceară un plan și la popor ca să facă rost de resurse, tot așa stau lucrurile și astăzi! Pastore, nu-ți face un plan de unul singur sau nu căuta un plan la altcineva și apoi să-L întrebi pe Dumnezeu dacă își dă acordul.
Cere-I lui Dumnezeu un plan, pentru că acesta e singurul pe care El îl va binecuvânta. Nu te simți intimidat să apelezi la oameni cerându-le să dăruiască. Poate ești reticent cu privire la discuțiile despre finanțe pentru că unii din biserică se plâng și spun: „Pastorul nu vorbește decât despre bani”. Firește! dacă au dreptate, trebuie să-ți regăsești echilibrul. Dar general vorbind, oamenii au nevoie de învățătură clară privind dărnicia; ca s-o vadă ca pe un privilegiu și ca pe o oportunitate de a intra în parteneriat cu Dumnezeu.
Biblia echivalează mereu și mereu dărnicia cu semănatul. Când semeni, te aștepți să strângi roadele. Legea dărniciei e că legea gravității; ea nu se va sfârși niciodată. Dumnezeu spune: „cât va fi pământul, nu va înceta semănatul și seceratul” (Geneza &:22).
Să vedem cum stau lucrurile: prima dată aruncăm sămânța, apoi urmează o perioadă de așteptare și în cele din urmă culegem roadele. Banii pot fi un subiect sensibil; și pot da naștere la împotriviri și la neînțelegeri. Dumnezeu, însă, a promis că atunci când semeni mult, seceri mult (2 Corinteni 9:6) și Dumnezeu a spus adevărul!
Tu trebuie să afli dacă e adevărat sau nu pentru tine. Singura modalitate pentru aceasta este să încerci si să descoperi de unul singur.