– “Poruncile acestea “¦ să le întipărești în mintea copiilor tăi” (Deuteronom 6:6-7) –
Învată-i pe copiii tăi să răspundă în mod corespunzător îndrumării și mustrării lui Dumnezeu. Ajută-i să înțeleagă că mustrarea lui Dumnezeu nu înseamnă respingere. “Fiule, nu dispretui mustrarea Domnului, și nu te mâhni de pedepsele Lui. Căci Domnul mustră pe cine iubește, ca un părinte pe copilul pe care-l iubește!” (Proverbe 3:11-12).
Pentru a-i ajuta să înțeleagă asta, mai întâi învată-i să răspundă corect la mustrarea ta. Regulile pe care nu le aplici acum, vor fi aplicate de altcineva mai târziu, cu un pret mai mare. Dar fă ca mustrarea ta să fie corectă, nu în exces. Și fii constant. Nu îngădui azi ce ai pedepsit ieri. A spune lucruri precum: “De câte ori ti-am spus?” sau “Dacă mai faci asta vreodată, te pedepsesc” înseamnă că nu ești serios și că ei au mai multe avertizări înainte ca tu să acționezi. Aplică ceea ce spui! Nu amenința dacă nu intenționezi să mergi până la capăt. În al doilea rând, învată-i să răspundă corect la persoane în poziție de autoritate. “Oricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte; căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu” (Romani 13:1).
Nu discredita poliția, profesorii, directorii, pastorii și așa mai departe. Dacă faci așa, lucrul acesta se va întoarce împotriva ta și a copiilor tăi. În al treilea rând, împărtășește-le experiențele tale de creștere personală prin mustrare. Spune-le că nu ești perfect; asta îi va ajuta să se raporteze la umanitatea ta ca părinte și le va da speranță. “Dacă mama și tata au învățat prin faptul că au fost mustrați când au greșit, și eu pot face la fel”. Momentele de discuții personale bine alese sunt mult mai eficiente decât cicăleala și “predicile”!
