” Nu te teme nicidecum de ce ai sa suferi . Iata ca diavolul are sa arunce în temnita pe unii din voi , ca sa va încerce. Si veti avea un necaz de zece zile. Fii credincios pîna la moarte , si-ti voi da cununa vietii”. Ap.2:10
În al treilea an al slujirii Sale publice, Domnul Isus a ajuns la cele mai înalte cote ale popularitatii. Oamenii se adunau cu gramada în jurul Lui oriunde mergea. Era foarte greu pentru Domnul , sa gaseasca un moment de liniste pe care s-l petreaca în rugaciune sau discutînd cu ucenicii lui.
El hranea multimile, vindeca bolnavi si predica Evanghelia condamnînd traditionalismul iudaic si aratînd adevarata cale spre Împaratie; de aceea oamenii îl urmau cu gramada. Ucenicii erau entuziasmati. Slujirea Domnului Isus avea succes . Totul mergea asa cum ei si-au imaginat, asteptînd ca Domnul Isus sa ajunga Regele Iudeilor.
În timpul acesta de extaz si de mari asteptari din partea ucenicilor, cînd toti se visau deja ministri în noua împaratie, Domnul Isus i-a luat deoparte si le-a descoperit care avea sa fie pasul urmator : ” Voi merge la Ierusalim ; spunea Domnul ” . “Acolo voi suferi , voi fi condamnat de marii preoti , fariser si carturari, voi fi omorît; dar a treia zi voi învia ! WAW ! Niciunul dintre ucenici nu se astepta sa auda aceste cuvinte ! Cu siguranta ca fiecare se uita cu nedumerire la celalat, fara sa poata rosti vre-un cuvînt. Ei asteptau ca Domnul Isus sa preia conducerea Israelului, iar ei sa primeasca functii importante în stat. Niciunul nu-si putea imagina ca El urma sa sufere si sa moara.
În acele momente apostolul Petru a pus în cuvinte ceea ce dealtfel toti ceilalti ucenici gîndeau în inimile lor . Petru L-a luat deoparte pe Domnul Isus si i-a zis : ” Sa nu cumva sa ti se întîmple asa ceva Doamne ! Sa te pazeasca Dumnezeu de asa ceva ! El a vorbit cu asprime Domnului Isus , mustrîndu-l pentru cele marturisite .
Vi s-a întîmplast sa auziti pe cineva spunîndu-va un lucru care v-a amintit de-o experienta sau o întîmplre dureroasa pe care a-ti trait-o ? Prin cuvintele lui Petru, Domnul Isus a auzit vocea ispititorului care l-a ispitit în pustie la începutul slujirii sale publice. De aceea Domnul Isus S-a întors spre Petru si-a rostit cele mai grele cuvinte pe care Le-a rostit vreodata : “Înapoia mea satano” ! Esti o piatra de poticnire pentru Mine. !
Ce ironie: ” Petru al carui nume înseamna “piatra”, si care numai cu cîteva minute înainte a facut cea mai mare declaratie de credinta, a ajuns sa fie o “piatra de poticnire” ! Petru a ajuns în acesta stare pentru ca gîndurile lui nu mai erau gînduri ale lui Dumnezeu, ci ale oamenilor !
Rug. Doamne Dumnezeule ; ajuta-ma sa pot avea todeauna Gîndul tau, pentru ca sa nu ajung niciodata o pricina de poticnire . Amin
