“Mă desfătez în orânduirile Tale și nu uit Cuvântul Tău.”  Psalm 119.16
“Nu știi că nu poți permite copilului tău să citească Biblia?” a replicat preotul și a continuÂat să explice că îi revenea ingrata sarcină de a lua BiÂblia și de a o arde.
Scena care a urmat e greu de descris. Spiritele s-au încins. Domnul Chiniqui a spus: “Bunicul meu a fost marinar spaniol neîntrecut, iar în venele tatălui meu curgea sânge spaniol și eu sunt prea mândru să ascult cu răbdare asemenea vorbe în propria mea casă.” S-a ridicat repede în picioare. Băiatul s-a strâns tremurând lângă mama, care tremura și ea. Teama băiatului era legată și de faptul că prețioasa Biblie va fi luată de preot. Biblia era cadoul său de Crăciun.
“Domnule, asta e tot ce ați avut de spus?” l-a întreÂbat tatăl pe preot. “Da, domnule”, a răspuns preotul tremurând de mânie. “Fiindcă știți pe unde ați intrat, vă rog să faceți cale întoarsă, cât mai repede!”
Preotul s-a conformat imediat. Charles a mărturisit: “Am simțit o bucurie negrăită când mi-am văzut Biblia la un loc sigur. Am alergat la tata și l-am sărutat, i-am mulțumit pentru modul în care a procedat. M-am urcat pe masa cea mare și am recitit, cum am putut mai bine, pasajul despre lupta dintre David și Goliat.”