„l-a povățuit ca pe o turmă în pustie” (Psalmul 78:52)
Charles E. Fuller, unul dintre primii profesori ai Bibliei pe unde radio, își începea emisiunea zilnică cu imnul: „Domnul cunoaște drumul prin pustie, eu nu trebuie decât să-l urmez”. Pentru a duce poporul din Egipt în Canaan, Dumnezeu l-a condus prin pustie – și, spiritual vorbind, și tu va trebui să treci pe acolo! Poți avea o experiență a pustiului oriunde. La căpătâiul unui sicriu, în salonul bolnavilor de cancer, la tribunal pentru divorț, la rând la șomaj sau pierzându-ți casa.
Pustia, însă, poate fi și un loc al minunilor. Așadar, în următoarele câteva zile, vom arunca o privire asupra lucrurilor de care ai nevoie ca să supraviețuiești în pustie. Călăuzire! Fără ea, ajungi să te învârti în cerc. Să remarcăm cum a condus Dumnezeu poporul Israel. „Mergea înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor… iar noaptea într-un stâlp de foc, ca să-i lumineze. Stâlpul de nor nu se depărta dinaintea poporului în timpul zilei, nici stâlpul de foc în timpul nopții” (Exodul 13:21-22).
Dumnezeu i-a zis lui Moise: „Când stâlpul se mișcă, și voi vă mișcați. Când stâlpul se oprește, și voi vă opriți”. Dar ce faci noaptea, când e întuneric bezna? Nu există lumânări sau lămpi cu petrol și riști să-ți împărți patul cu un scorpion sau să calci pe un șarpe în drum spre toaletă? Dumnezeu i-a protejat! Pustia nu este un teritoriu străin pentru El.
Psalmistul a spus: „Cuvântul tău e o candelă pentru picioarele mele și o lumină pe cărarea mea (Psalmul 119:105). în fiecare întâmplare, stare sau împrejurare neprevăzută cu care te confrunți, Biblia te va călăuzi, te va ocroti și te va ține în siguranță.
Deci, nu te mai îngrijora și începe s-o citești în fiecare zi.
