-“Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine”
(Galateni 2:20) –
Când oamenii au învățat pentru prima dată să navigheze pe mări, ghidându-se după stele, o nouă lume li s-a deschis. O zicătoare obișnuită în vremurile acelea era: “Robul busolei nu se bucură de libertatea largului mării”. Dedică-te pe deplin lui Hristos, El să fie busola ta în viață. Consultă-L la fiecare pas. Lasă-L pe El să-ți stabilească cursul și te va duce în locuri de liÂbertate și împlinire despre care nu ai știut că există. Fii dispus să spui, asemenea lui Pavel: “Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine” (Galateni 2:20).
Într-o seară, Toscanini, celebrul dirijor italian, a condus Orchestra Simfonică din Philadelphia dirijând simfonia a noua de Beethoven, care este foarte greu de dirijat. Muzica a fost atât de maiestuoasă încât publicul a aplaudat în picioare timp de zece minute. Toscanini făcea reverențe peste reverențe. S-a întors spre orchestră și aceștia au făcut o reverență. Publicul a continuat să aplaude și să ovaționeze. În cele din urmă Toscanini s-a întors cu spatele la public și le-a spus numai celor din orchestră: “Doamnelor și domnilor, eu nu sunt nimic, voi nu sunteți nimic, Beethoven este totul!” CS Lewis a scris: “Să iubești și să admiri orice în afară de tine înseamnă să te îndepărtezi cu un pas de ruina spirituală totuși, nu ne vom simți bine atât timp cât iubim și admirăm orice mai mult decât îl iubim și îl admirăm pe Dumnezeu”. Deci îngenunchează astăzi la picioarele lui Isus și spune: “Eu nu sunt nimic. Tu ești totul, lată darurile mele, resurseÂle mele, visurile mele. Le așez la picioarele Tale. ți le dăruiesc ție și nu vreau nimic pentru mine”.
