– “Preoții cei mai de seamă, împreună cu cărturarii și bătrânii, își băteau și ei joc de El, și ziceau: «Pe alții i-a mântuit iar pe Sine nu Se poate mântui!»” Matei 27.41,42 –
Nu ar fi putut Domnul Isus să scape, să Se salveze? Da, dar atunci am fi fost cu toții pierduți veșnic. El nu a vrut să Se scape pe Sine, când alții trebuiau să fie salvați. El știa că nu există o altă cale decât moartea Sa de ispășire, pentru a putea aduce oameni sărmani, căzuți, din mizeria păcatului la inima de Tată a lui Dumnezeu. Când în ciuda acestei batjocuri a rămas la cruce, S-a asemănat acelui slujitor evreu care spunea: “Eu iubesc pe stăpânul meu, pe nevastă-mea și pe copiii mei, și nu vreau să ies slobod.”
El nu a vrut să Se salveze, pentru că a vrut să te salveze pe tine și pe mine. El a venit, “să caute și să mântuiască ce era pierdut”; nu să caute ceva pentru Sine, ci “ca să slujească și să-Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți”.
Dar să nu uităm niciodată privind toate aceste fapte minunate care ne privesc și pe noi, cât de mult a rănit această batjocură inima Mântuitorului răstignit. El, care S-a gândit numai la alții, a fost așa de disprețuit!
