“Frații mei, să nu fiți mulți învățători, căci știți că vom primi o judecată mai aspră” (lacov 3:1)
Dacă ești slujitor în lucrarea lui Dumnezeu, trebuie să îți pui în permanență trei întrebări:
1) Sunt eu responsabil față de cineva? Dacă nu ești, te afli pe un tărâm periculos. Doar Dumnezeu are autoritatea care nu se pune la îndoială. Cine te cunoaște suficient de bine pentru a se ruga penÂtru tine, pentru a te sfătui și a te întări în domeniile în care ești vulnerabil? Descoperim neîncetat că autoritatea fără responsabilitate conduce la dezastru.
2) Mi-am stabilit bine prioritățile? Prioritățile au felul lor de a se strecura de pe poziția lor atunci când nu ești atent. Prea mulți dintre noi avem succes doar cu prețul familiilor zdrobite sau a unei sănătăți șubrede deoarece prioritățile au fost undeva schimbate.
3) Este umblarea mea cu Dumnezeu mereu proaspătă? Dacă nu ai răspuns pe loc “da”, ești prea aproape de marginea prăpăstiei. O umblare disciplinată zilnică cu Dumnezeu este cea mai bună proÂtecție a ta. “Strâng Cuvântul Tău în inima mea ca să nu păcătuiesc împotriva ta” (Psalmul 119:11). Nu petreci timp cu Dumnezeu, ci petreci timp cu orice altceva și a devenit mai important pentru tine decât El. Fii atent la cuvântul “strâng”. Sensul lui este de a proteja ceva, de a nu lăsa nimic să amenințe. Trebuie să te disciplinezi să petreci timp în Cuvântul lui Dumnezeu și să te ferești să fii întrerupt.
Dă-I lui Dumnezeu mintea ta în fiecare zi atunci când ea este proaspătă. Pastore, prima ta chemare nu este proiectul de construcție, întâlnirea comitetului sau bugetul, ci: “Paște oițele Mele”, (loan 21:16). Dacă te prinde sâmbăta stresat că nu ai pregătit nimic pentru duminică, schimbă ceva. începe să delegi responsabilități. “Alegeți dintre voi”¦ bărbați”¦ pe care îi vom pune la slujba aceasÂta. Iar noi vom stărui necurmat în rugăciune și în propovăduirea Cuvântului” (Faptele Apostolilor 6:3-4).
