“Diavolul L-a suit pe un munte înalt, i-a arătat toate împărățiile pământului”¦ dacă Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta.” Luca 4.5-7
Deoarece nu a obținut nimic de la Isus în prima ispitire, diavolul a încercat cu altă ispită. Această ispită cuprinde în ea umblarea după slava împărățiilor lumii. Aici diavolul oferea lui Isus ceea ce oricum a primit de la Tatăl Său ca urmare a ascultării Sale până la moartea pe cruce, prin care diavolul a fost biruit. Isus nu a acceptat să primească slava de la diavolul și nici să-i aducă închinare. Și aici Cuvântul lui Dumnezeu permite să-l aducă pe împotrivitor la tăcere. În loc de a recunoaște autoritatea diavolului, Isus o recunoaște pe cea a Cuvântului scris.
După această nereușită, diavolul a încercat un al treilea mijloc, folosind și el Cuvântul. Pasajul pe care l-a citat, este din Psalmul 91.11,12. Pasajul citat vorbește despre încrederea pe care El o avea în ocrotirea lui Dumnezeu. Pentru Isus era de ajuns să știe că acest Cuvânt era scris, căci Se bizuia pe Dumnezeu pentru momentul în care ar fi avut nevoie de ajutorul Lui. Nu era nevoie ca Isus să acționeze din proprie inițiativă sau la ispitirea vrăjmașului. De aceea Isus i-a răspuns diavolului: “Să nu ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău.”
