“Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi” (Evrei 13:5)
Colleen Alden scrie: “Sunt necăsătorită. Tovărășia după care sufăr”¦ nu o am. Acest sentiment mă face să-L caut pe Dumnezeu. De ce sunt singură când tânjesc să iubesc și să fiu iubită? Deși nu are nici un rost să mă folosesc de capacitatea noastră limitată de înțelegere pentru a critica planurile lui Dumnezeu, e util să înțeleg o părticică din ceea ce creează El în mine:
Curajul: să mă întorc acasă în fiecare seară la cineva care crede în mine ar putea face mai ușoară confruntarea cu părțile înfricoșătoare ale vieții. Singurătatea mă obligă să mă sprijin pe Dumnezeu “¦ să mă confrunt cu viitorul nesigur fără teamă.
Psalmul 27:1 spune: “Domnul este sprijinitorul vieții mele: de cine să-mi fie frică?” El este apărătorul meu, cel ce-mi poartă de grijă și Mântuitorul meu, fie că am soț, fie că nu. Credința: Pavel spune: “Mulțămiți-vă cu ce aveți, căci El însuși a zis: “Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi”.
Cred eu că El știe mai bine chiar și când sufăr și nu înțeleg? Când am gustat singurătatea, trecând peste ceea ce credem că îndurăm”¦ să strigăm către Domnul Isus. El este aproape de cei cu inima înfrântă, și mântuiește pe cei cu duhul zdrobit” (Psalmul 34:18). El știe cum e să tânjești după un lucru “¦El a tânjit după afecțiunea celor dragi ai Săi timp de secole.
Autenticitatea: Din când în când câte un bărbat îmi trezește interesul. Apoi se întâmplă ceva ciudat. Cu cât devin mai interesată, cu atât mai mult devin altcineva. Vechile temeri se instalează. Sunt destul de drăguță? Destul de slabă? Destul de fermecătoare și de comunicativă?
Dumnezeu m-a făcut așa cum sunt și anii pe care i-am petrecut singură m-au ajutat să o cunosc pe această femeie”¦ prefer să fiu singură decât să fiu cu cineva care dorește să fiu altcineva”.
