“Să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine” (Romani 12:3)
Iată încă două exemple de gestionare a minții. La ușa minții tale bate un gând care spune: “Ești un om nemaipomenit, lumea e norocoasă că te are”. În mod tipic e exemplul de gând pe care îl acceptăm cu brațele deschise, dar lucrurile nu se fac în mod tipic.
Supui gândul puterii lui Hristos și când scoți din teacă Sabia Duhului, Cuvântul Său, afli că mândria nu e pe placul lui Dumnezeu. “Să nu aveți despre voi o părere mai înaltă decât se cuvine”. Oricât ai vrea să îmbrățișezi o imagine înaltă despre propria ta persoană, nu poți. Îngădui numai ce îngăduie Hristos.
Iată un alt exemplu: de data aceasta e vorba de ispită. Dacă ești bărbat, gândul vine sub forma unei rochii roșii cu decolteu adânc. Dacă ești femeie, el vine sub forma unui bărbat bine pe care mereu l-ai admirat. Ispita îți șoptește: “E în regulă, amândoi sunteți niște adulți cu vârste legale”.
Dacă nu te-ai așezat sub autoritatea lui Hristos, dai ușa la o parte, dar dacă te-ai așezat, spui: “Nu te grăbi”. Apoi aduci acest gând provocator înaintea Domnului Isus și întrebi: “Da sau nu”? Nicăieri nu ni se dă un răspuns mai clar decât în 1 Corinteni 6-7: “Nu știți că cine se lipește de o curvă, este un singur trup cu ea? Căci este zis: “Cei doi se vor face un singur trup”. Dar cine se lipește de Domnul, este un singur duh cu El”¦
Cu privire la lucrurile despre care mi-ați scris, eu cred că este bine ca omul să nu se atingă de femeie. Totuși, din pricina curviei, fiecare bărbat să-și aibă nevasta lui, și fiecare femeie să-și aibă bărbatul ei. Bărbatul să-și împlinească față de nevastă datoria de soț; și tot așa să facă și nevasta față de bărbat” (1 Corinteni 6:16-17; 7:1-3).
Acum, înarmat cu părerea lui Hristos și cu sabia Duhului, ce faci? Dacă persoana care te ispitește nu este soțul sau soția ta ““ îi trântești ușa în nas.
