” Caci Tatal Insusi va iubeste, pentru ca M-ati iubit, si ati crezut ca am iesit de la Dumnezeu”. Ioan 16:27
O mama a mers cu fetita ei de numai sase ani la doctor. Înainte însa de a intra la consultatie, a trebuit sa astepte mai mult timp într-o sala de asteptare unde erau multi pacienti.
În tot acest timp , fetita a întrebat-o pe mama sa despre toate lucrurile pe care le-a vazut în acea sala. Când a terminat cu acestea, fetita a continuat cu multe alte întrebari din toate domeniile. Spre surprinderea tuturor, mama n-a oprit-o, ci a raspuns tuturor acestor întrebari, cu mare atentie si cu multa rabdare.
Dupa ce fetita a terminat cu întrebarile din domeniile cunoscute, a ajuns inevitabil si la întrebari cu privire la Dumnezeu. În timp ce mama continua cu aceeasi rabdare, raspunzând la toate “ce”-urile si “de ce”-urile fetitei, pe fetele celorlati pacienti se putea citi usor întrebarea: “de ce mama n-o opreste; si cum se face ca înca n-a obosit sa dea atâtea raspunsuri?
Cunoscându-le aceasta nedumerire, la urmatoarea întrebare adresata de fetita, mama a raspuns mult mai tare, asa ca sa poata fi auzita de toti: ” Draga mamei; Dumnezeu nu oboseste si nici nu se plictiseste în a ne raspunde rugaciunilor noastre, pentru ca El este Dragoste ; si Dragostea nu oboseste niciodata!”
Daca noi am fi în locul lui Dumnezeu, cu siguranta ca am obosi, mai ales atunci când primim atât de putina recunostinta. Dar pentru ca Dumnezeu ne iubeste cu adevarat, iar noi suntem copiii Lui, rabdarea si grija Sa pentru noi nu au sfârsit!
Rugaciune: Doamne Dumnezeule; pentru ca dragostea nu are sfârsit, ajuta-ma sa nu obosesc în a Te sluji , umblând în voia Ta. Amin.
” Chiar de-ar avea iubirea mii de fe?e / Toate-s de-o sfânt? ?i cereasc? frumuse?e. ”
Cornel Stelian Popa