-“Mi-am făcut fața ca o cremene” (Isaia 50:7) –
Când căutăm ca altcineva decât Dumnezeu să ne împlinească nevoile, vom fi dezamăgiți. Relațiile funcționează cel mai bine când stabilești limite și un “buget” încă de la început. Întreabă-te: “Care este locul acestei persoane în viața mea? Cât sunt pregătit să investesc în ea?” Viața e prea scurtă pentru a o petrece reglând neînțelegeri, reparând sentimente rănite și ego-uri suferinde. Dacă ești înțelept, vei evita orice relație care te secătuiește și care te face să te înÂtrebi: “Cum m-am băgat în asta?” Când a face pe cineva fericit înseamnă a neglija scopurile lui Dumnezeu în viața ta și a-ți pierde bucuria, ți-ai epuizat bugetul.
Când cineva vrea prea multe teleÂfoane, mese în oraș, împrumuturi sau alte forme de atenție, este timpul să tragi linie. Doar penÂtru asta ți-a mai rămas timp și energie, isprăvnicia lui Dumnezeu îți cere să-ți investești viața acolo unde ai cea mai mare răsplată. Dacă oamenii care sunt “prea nevoiași” îți cer mai mult decât ai capacitatea sau dreptul să le dai, trebuie să faci unul din cele două lucruri. Primul, renegociază. Falimentarea ta pentru ca alții să se simtă bine sună nobil, dar nu este nobil. Oamenii faliți ajung să sufere, de la căderi nervoase la relații extramaritale, pentru că sunt epuizați. În acest moment, rugăciunea, un bun consilier și dragoste sunt lucrurile de care ai nevoie. Al doilea lucru, uneori trebuie să pleci! Isaia scrie: “Mi-am făcut fața ca o cremene, știind că nu voi fi dat de rușine” (Isaia 50:7). Hotărăște-te să nu lași nimic să stea în calea chemării pe care ți-a făcut-o Dumnezeu. Prima ta chemare este să placi Domnului, nu celorlalți.
