– “Prin înțelepciune se înalță o casă, și prin pricepere se întărește” (Proverbe 24:3) –
Poate spui: “Mi-am crescut copiii la fel, cum de acesta îmi face atâtea probleme?”
1) Felicitări pentru reușita pe care ai avut-o cu ceilalți copii! Ai trecut de prima curbă! O regulă bună pentru familie este următoarea: roagă-te pentru neajunsurile tale; concentrează-te asupra succesuÂlui. Nu acorda atenție sporită unui copil anume, nu-i priva pe ceilalți de timpul și atenția ta. Deși nu pare natural, nu-i mai acorda copilului problemă atât de multă atenție. Nu-l mai băga în seamă și bucură-te de toți copiii tăi și privește cum se îmbunătățesc lucrurile.
2) Copiii se dezvoltă în ritmuri diferite și în moduri diferite. Mulți copii problemă sunt doar niște întârziați; acordă-le timpul de care au nevoie.
3) În majoritatea familiilor există o “oaie neagră”. El ne supără deoarece nu trăiește viața la fel ca noi ceilalți. Acceptă ceea ce nu-ți place la el până când Dumnezeu fie îl va schimba, fie va învăța restul familiei ce înseamnă dragoste matură, necondiționată și care nu încearcă să controleze.
4) Tu te străduiești ca un părinte imperfect, dar iubitor, apoi copiii, nu tu, fac propriile lor alegeri. Fiii proorocului Samuel “n-au călcat pe urmele lui; ci se dădeau la lăcomie, luau mit㔦 și călcau drepÂtatea” (1 Samuel 8:3). Jenant și dezamăgitor, da! Dar pe umerii lui Samuel nu a pus nimeni povara eșecului spiritual sau părintesc. Om evlavios cum nu a mai trăit altul pe pământ, el “ce zicea făcea”. Dar fiii lui au avut propriile lor păreri și au ales să nu se comporte ca el. Oricât de diferit ar fi copilul tău, potrivit lui Dumnezeu cea mai mare avuție a lor este un părinte care reacționează prin credință, nu încercând să repare, prin rugăciune, nu prin răzbunare și care se dă la o parte din calea lui Dumnezeu și-L lasă pe El să lucreze.
