06 August

0
42

” De aceea si noi din ziua cînd am auzit aceste lucruri, nu încetam sa ne rugam pentru voi , si sa cerem sa va umpleti de cunostinta voiei Lui, în orice fel de întelepciune si pricepere duhovniceasca; ” Col.1:9

Într-o fabula se mentiona ca un cocos credea ca prin cîntecul sau , el face sa rasara soarele în fiecare dimineata. Acesta se trezea în zori si începea sa cînte foarte devreme , ca astfel sa ajute soarele sa se înalte pe cer.

Într-o dimineata însa , a adormit mai tare si nu s-a mai trezit sa cînte. Cu toate acestea , soarele a rasarit si fara cîntecul lui !

Cît de ridicoli suntem atunci cînd încercam sa ne atribuim merite pe care nu le avem . De multe ori dorim sa ne înaltam mai sus decît ceea ce suntem. O persoana care cauta sa cumpere lucruri mai mari si mai bune, numai ca sa fie cu un pas înaintea vecinului, sta pe un teren nesigur. Aceasta persoana traieste o frica continua; se teme ca nu cumva cineva sa o întreaca. Cu cît este mai mare golul din adîncul sufletului, cu atît este mai mare dorinta de a te înconjura cu lucruri exterioare si de a dobîndi un succes înafara. Cu cît suntem mai nemultumiti de noi însine, cu atît îi vom invidia mai mult pe altii.

Cu cît suntem mai nesiguri de pozitia noastra, cu atît vom încerca sa-i stapînim pe altii.

Într-o zi ne vom face însa de rusine ! Pentru ca înaltarea nu se masoara dupa cît de mult noi încercam sa ne ridicam, ci dupa cît de mult reusim sa ne smerim înaintea lui Dumnezeu .

Rug. Doamne Isuse ; ajuta-ma sa umblu smerit, sub mîna atotputernica a Celui ce m-a creat, asteptînd vremea cînd Tu ma vei înalta . Amin

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.