– “Tot așa și credința: dacă n-are fapte, este moartă în ea însăși!” Iacov 2.17 –
Sir Walter Scott trebuia să treacă odată un lac. S-a suit într-o barcă. După un timp a observat că barcagiul întrebuința două lopeți: pe una era scris “credință”, iar pe alta “fapte”. Marele scriitor l-a întrebat pe barcagiu ce înseamnă aceasta. “Vă arăt îndată, domnule”, a răspuns el și a început să vâslească numai cu lopata pe care era scris “fapte”. Barca se învârtea mereu pe același loc. Apoi a încercat numai cu lopata pe care era scris “credință” și barca se învârtea din nou pe același loc. Apoi a pus în mișcare ambele lopeți, și astfel barca a ajuns repede la mal.
Credința și faptele merg mână în mână: întâi credința, apoi faptele. Dintr-o credință vie nu se poate să nu izvorască fapte. O credință care nu dă naștere la fapte este moartă. Tot așa și faptele care nu izvorăsc din credință sunt moarte. Așadar: “credința fără fapte este moartă”. Despre Avraam se spune: “Vezi că credința lucra împreună cu faptele lui și, prin fapte, credința a ajuns desăvârșită” (Iacov 2.22).
